Traian Basescu a cerut public guvernului sa nu plateasca arieratele catre furnizorii de medicamente pana cand nu va fi rezolvata problema achizitiilor publice in spitale si farmacii. "Probabil ca lobby-ul furnizorilor de medicamente e atit de mare, ca nimeni nu reuseste sa stavileasca arieratele", a spus Basescu. El a facut aceste declaratii in ziua cind la Bucuresti incep consultarile dintre oficiali si delegatia FMI, care a cerut constant plata arieratelor din economie in general, si a celor din sanatate in particular.

Declaratia completa a lui Traian Basescu cu privire la arieratele pe medicamente:

  • "Avem probleme serioase la achizitiile de medicamente. Probabil lobby-ul furnizorilor de medicamente e atit de puternic ca nimeni nu reuseste sa stavileasca aceasta veselie a arieratelor adunate de pe urma medicamentelor."
  • "Avem chiar acum delegatia FMI la Bucuresti si cu siguranta arieratele din sanatate si in mod deosebit din platile la medicamente vor fi o prioritate."
  • "Vreau sa stiti public pozitia mea, indiferent ce va decide guvernul: nu trebuie platit nici un leu din arieratele la medicamente pina cind nu se reglementeaza sistemul de achizitii de medicamente si in spitale, si in farmacii."
  • "A continua la fiecare 6 luni sa tot constatam ca avem arierate in conditiile in care si Comisia Europeana constata nereguli in achizitiile de medicamente cred ca este o mare greseala, indiferent cine ne cere sa platim cu prioritate in zona de arierate la medicamente."

Ce se intampla acum in achizitiile de medicamente a explicat pentru HotNews.ro, sub protectia anonimatului, primarul unuia dintre orasele importante din Romania:

  • "Am organizat un audit al sistemului local de sanatate. Una dintre concluzii a fost urmatoarea: o mare parte din licitatiile organizate de spitale pentru medicamente si aparatura medicala sint aranjate de conducerea spitalelor, care este mina in mina cu distribuitorii de medicamente. Asa se ajungea ca spitalele sa cumpere medicamente la preturi enorme, o parte din bani se intoarceau la acesti manageri de spitale, in timp ce spitalul insusi acumula datorii".

Cateva cifre importante pot schita contextul in care vin declaratiile presedintelui Basescu:

  • Ministerul Sanatatii solicita o rectificare bugetara de 4,4 miliarde de lei, mare parte fiind necesara pentru bugetul CNAS, institutia responsabila de contractele cu spitalele si de achizitiile de medicamente. "Problemele stringente sunt cele legate de programele nationale pe diabet si oncologie", a declarat saptamana trecuta ministrul Cseke Attila, pentru Mediafax.
  • La inceputul lui 2011, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate nu putea preciza cifra exacta a arieratelor. Din informatiile HotNews.ro, in acest moment datoriile sistemului de sanatate se ridica la 1,2 miliarde de euro, pentru jumatate din aceasta suma fiind depasit termenul de plata. Oficialii CNAS au declarat ca termenele de plata in sistem vor fi reduse in urmatorii doi ani. Dar problema arieratelor de pe piata farmaceutica este veche, una dintre cele mai importante cerinte ale FMI fiind achitarea datoriilor de catre statul roman. Dupa ce, intr-o prima faza, nivelul arieratelor a scazut, acesta a crescut din nou cauza fiind, conform surselor HotNews, facturile legale, dar neraportate Casei de catre farmacii.
  • Medicamentele reprezinta circa 25% din cheltuielile publice pentru sanatate, iar cheltuielile cu medicamentele compensate reprezinta mai putin de 10% din consumul de resurse publice alocat sanatatii. In Romania, firmele producatoare de medicamente nu-si pot stabili liber pretul la medicamente, pretul la producator al medicamentelor in Romania fiind printre cele mai mici din Europa. Astfel a aparut fenomenul comertului paralel prin care distribuitorii cumpara medicamente ieftine de la producatori si le exporta la preturi superioare in tarile din vestul Europei.
  • Comparativ cu celelalte tari din Uniunea Europeana, cheltuielile Romaniei cu medicamente per capita sunt cele mai mici, doar 172 euro comparativ cu media europeana de 376 euro sau cu maximul inregistrat in Grecia (584 euro). Ca procent din PIB, cheltuielile Romaniei cu medicamentele sunt de 1,4%, sub 1,7% cat este media europeana (date Eurostat).
     

Ce spune Acordul cu FMI in legatura cu arieratele din Sanatate:

  • "Dupa verificarea valabilitatii facturilor din sectorul de sanatate, arieratele vor fi integral platite pana la finele anului 2011. Continuarea reformelor in sanatate este cruciala pentru a preveni aparitia altor arierate. S-au identificat in jur de 0,1% din PIB facturi neinregistrate in sectorul sanatate, la nivelul Bugetului de Stat neidentificandu-se deloc facturi neinregistrate."
  • "Implementam un sistem IT transparent si integrat in sectorul de sanatate pentru monitorizarea si eficientizarea cheltuielilor din domeniul sanatatii, cu ajutorul caruia au fost identificate deja un numari semnificativ de solicitari indoielnice. Am solicitat de asemenea Curtii de Conturi sa auditeze inregistrarea pacientilor in sistemul de asistenta medicala primara."
  • "Reformele planificate pentru sectorul sanatate nu vor produce insa rezultate decat in timp si este probabil ca in 2011 cheltuielile cu sanatatea (impreuna cu plata facturilor neachitate anterior) sa depaseasca sumele alocate in buget acestui sector, impunand o realocare suplimentara de aproximativ 0,2% din PIB la rectificarea din vara".

Cum se formeaza arieratele in Sanatate si cum ar putea fi ele eliminate?

  • În cadrul Programului de oncologie, creşterea cheltuielilor cu medicamentele în perioada 2007 – 2009 a fost de 6,5 ori mai mare decât creşterea numărului de pacienţi trataţi în aceeaşi perioadă, care a fost de doar 15%. In cadrul Programului national de diabet, cresterea a fost de 55%, respectiv de 1,4 ori mai mare decât creşterea numărului de pacienţi trataţi în aceeaşi perioadă, care a fost de doar 23%.  Datele provin de la Consiliul Concurentei, care a facut un raport pe piata distributiei locale de medicamente.
  • Din aceste motive, prin H.G. nr. 1088/2009 s-au prelungit, începând cu trimestrul 4 al anului 2009, termenele de plată pentru decontarea contravalorii acestora către farmacii de către casele de asigurări de sănătate. Astfel, termenul de 60 de zile de la data depunerii facturii de către farmacie la casa de asigurări de sănătate a fost prelungit la 180 de zile de la data validării facturilor. Cum insa acest termen de plata este de 30 de zile calendaristice de la data depunerii facturii de către farmacie la casa de asigurari de sănătate, termenul de plată efectiv se extinde la 210 zile de la data depunerii facturii la casa de asigurări de sănătate.

Citeste si Raportul Consiliului Concurentei pe piata medicamentelor

Isarescu: Arieratele reprezintă una dintre explicaţiile pentru care România înregistrează şi recesiune şi inflaţie.

  • Arieratele reprezintă una dintre explicaţiile pentru care România înregistrează şi recesiune şi inflaţie ridicată, lanţul de întârzieri de plată fiind mai periculos decât deficitele mari, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Ele sunt o problemă majoră a României pentru că este ca o boală contagioasă care se răspândeşte şi denaturează fondul economiei de piaţă, care este disciplina monetară, fiscală, plăţile la timp. Determină un lanţ de întârzieri de plată mai rele decât deficitele", a spus Isărescu la un seminar organizat la vila BNR din Sinaia.
  • Romania are un istoric prost al arieratelor

Arieratele reprezinta un efect al ne-restructurarii economiei. Ca arieratele sunt si o forma indirecta de finantare pe care unele firme o prefera creditului, se stie. Istoria ne spune ca larga răspândire a arieratelor în România reflectă viteza de melc cu care se realizează restructurarea. Firmele de stat, după ce au pierdut accesul la creditare directă şi la subvenţiile bugetare în 1990, au început să recurgă la compensări de plăţi şi la arierate pentru a se putea menţine pe linia de plutire.

Lipsa de transparenţă asociată fostilor ministri ai Ministerului de Finante a împiedicat reformele structurale şi a contribuit la creşterea economiei informale, slăbirea guvernului şi creşterea evaziunii fiscale. Asta daca e sa fim corecti.

Vezi cum au rezolvat alte state problema arieratelor