"In vara lui 2012, la cinci ani dupa aplicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare, Comisia va face o evaluare generala a progreselor Romaniei sub MCV de la aderare si va face recomandarile adecvate in lumina acestei evaluari", se arata in partea politica a raportului Comisiei Europene care va fi dat publicitatii miercuri la Bruxelles, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale. Desi raportul mentine o serie de observatii critice in partea tehnica, evaluarea politica este considerata pozitiva, unul din cele mai blande rapoarte de care a avut parte Romania in ultimii ani. Iar fraza de mai sus ar putea anunta ridicarea Mecanismului in 2012. Intreg contextul politic obliga Bruxelles-ul sa renunte anul viitor la una dintre putinele parghii eficiente in fortarea reformelor, dupa aderarea Romaniei in 2007.

Speculatii referitoare la o posibila ridicare a MCV in 2012 lanseaza si agentia Novinite iar France Presse noteaza ca, atat in cazul Romaniei, cat si in cazul Bulgariei, Comisia promite, in draftul de raport care va fi dat publicitatii miercuri, o evaluare anul viitor pentru a decide daca va continua controalele anuale, fara a-si lua insa un angajament intr-un sens sau in celalalt.

Chiar daca, teoretic, este posibila continuarea MCV si dupa 2012, astazi pare putin probabila. Romania va intra in spatiul Schengen iar mentinerea MCV ar fi un non-sens pentru eurobirocarti. Pe de-o parte, admiti ca tara este capabila sa pazeasca frontierele UE, pe de alta parte spui ca n-are justitie functionala si e sufocata de coruptie. Functionarii si politicienii politic-corect de la Bruxelles nu accepta contradictii majore in logica argumentarii deciziilor.

Adevarul non-politic-corect este ca Romania nu poseda - in continuare - capacitate administrativa, fiind subminata grav de coruptie, incompetenta si ineficienta.

Apoi, conjunctura extinderii lucreaza si ea in favoarea Romaniei. Croatia va semna, foarte probabil, in 2013 tratatul de aderare, avand probleme comparabile cu Romania la capitolul justitie si coruptie, dar va intra in UE fara MCV. Astfel, va fi greu de explicat de ce Bruxelles-ul tratea cu indulgenta un nou membru dar ii pedepseste mai departe pe altii. Din nou: discursul politic-corect de la Bruxelles nu accepta contradictii majore, e nevoie totusi de o minima coerenta pentru a justifica o aberatie.

MCV a fost gandit ca un instrument fara precedent in istoria UE, aplicat in 2007 Romaniei si Bulgariei pentru a mentine controlul asupra reformelor in sistemul de justitie si pentru a se asigura ca cele doua tari isi vor rezolva problemele grave de coruptie si crima organizata. O decizie corecta, care a ridicat insa standardele si a complicat, temporar, viata altor pretendenti la aderare.

Romania si-a facut un tel politic din ridicarea MCV, acuzand tratamentul discriminatoriu aplicat de Bruxelles unei tari intrate in UE cu drepturi depline, dar cu statut de rangul doi din cauza MCV. Intre timp, tari ca Germania, Franta sau Olanda au incercat sa conditioneze aderarea la Schengen de progresele realizate in cadrul MCV. Bucurestiul a denuntat aceasta conditionalitate, nemultumit ca tratatul de aderare semnat in 2007 nu conditiona in nici un fel aderarea la Schengen de criteriile politice invocate pe parcurs de unele tari.

Aderarea la Schengen trebui sa tina exclusiv de conditii tehnice, raportate ca indeplinite in proportie de 100% - au sustinut mereu autoritatile de la Bucuresti - desi erau constiente ca nemtii sau francezii au dreptate in principiu sa lege coruptia de aderarea la Schengen, pentru ca e rezonabil sa accepti ca nu poti fi paznic si hot in acelasi timp. Numai ca discursul politic-corect spune doar ce scrie in tratatul de aderare.

Raportul care va fi dat publiciatii miercuri, 20 iulie, desi arata pe ansamblu pozitiv la evaluarea politica, in sensul ca lipsesc orice stridente critice, noteaza in partea tehnica deficiente sistemice majore: dosarele la Inalta Curte se apropie de prescriptie sau au depasit deja acest termen, sistemul raspunderii disciplinare e mai departe nereformat iar cazurile sesizate de ANI sunt sanctionate prea tarziu sau deloc in instanta.

Altfel spus, au ramas probleme sistemice de rezolvat. Ce poti face, realist vorbind, intr-un an? Ce mai poti schimba radical intr-o tara care va intra in campanie elctorala peste cateva luni? Asadar, ar fi o victorie de ordin pur politic pentru Romania sa scape de MCV in vara lui 2012, dar va fi o pierdere insemnata pentru intreg sistemul de justitie si pentru cetateni. Politicienii vor defila in plina campanie cu o decizie pur conjucturala, care tine mai degraba de o corecta aliniere a astrelor, de lobby intens si de discursul politic-corect, nu de vreun merit concret sau progrese ireversibil demonstrate de Romania. Magistratii, la randul lor, primesc o falsa nota de trecere, desi cetatenii vor vedea mai departe coruptie in instantele de judecata, incompetenta si frica de judecata in dosare sensibile. Romania a facut progrese din 2007, dar ele nu sunt ireversibile, ci atarna de un fir de par.

Doar teama de Bruxelles i-a determinat pana azi pe toti politicienii romani, de la PDL, la PSD sau PNL, sa voteze in Parlament legi reformiste, sa modernizeze Codurile sau sa acorde, sub presiune, avizul procurorilor pentru a putea investiga mari cazuri de coruptie (Nastase, Mitrea, Ridzi, Pasat, etc).

Numai sub presiuni externe puternice Romania a avansat, si-a imbunatatit cu pasi mici, uneori urmati de pasi inapoi, sistemul de Justitie. Numai sub biciul de la Bruxelles, Romania s-a mentinut pe directia corecta. Daniel Morar a rezistat in fruntea DNA si sub Guvernul Tariceanu si sub Guvernul Boc gratie MCV, gratie sustinerii totale din partea oficialilor UE, care au inteles ca DNA a devenit, sub conducerea sa, una dintre putinele institutii functionale si eficiente din Romania. In absenta MCV, era zburat de la sefia DNA cel putin din 2007.

Altfel, este greu de imaginat ca, in absenta MCV, Traian Basescu sau PDL - in tot cazul mai reformisti decat adversarii lor din opozitie care ameninta in mod public procurorii si judecatorii - ar fi fost fericiti sa-l mentina pe Daniel Morar dupa trimiterea in judecata a Monicai Iacob Ridzi, prietena Elenei Basescu, mezina presedintelui, aleasa europarlamentar cu sprijinul consistent al fostului ministru al tineretului si sportului.

In fine, MCV si-a dovedit din plin utilitatea dupa 2007, chiar daca a stat ca un ghimpe in coasta tuturor politicienilor de la Bucuresti. Intrebarea este ce ar putea suplini iminenta disparitie a parghiei reformatoare numita MCV? Comisia Europeana si-a dezvoltat intre timp mecanisme financiare prin care cauta sa tina din scurt tari indisciplinate, ca Grecia, Romania, Bulgaria etc. De pilda, bugetele nationale vor fi supervizate de Comisie incepand cu 2012. Taierile de fonduri pot fi si ele un instrument de coercitie. Insa toate aceaste instrumente pleaca de la premisa unor sisteme democratie functionale, gata reformate, care necesita eventual mici ajustari.

Or, Romania, mai ales la capitolul justitie, are nevoie inca de reforme structurale de fond, care reclama o vointa politica puternica. Aceste reforme vitale au fost fie mimate, fie esuate, fie complet ignorate. Rareori schimbarile de sistem au avut loc din initiativa actorilor locali. Romania nu a dovedit inca suficienta vointa interna pentru a fi eliberata complet de Bruxelles, pentru a lasa exclusiv in seama autoritatilor de la Bucuresti mersul justitiei in urmatorii ani. Astazi, decizia ridicarii MCV pare mult prea riscanta, cu consecinte incalculabile pe termen lung. Daca mecanismul va fi totusi eliminat in 2012 - asa cum sugereaza draftul de raport care va fi dat publicitatii miercur - Romania va scapa formal de rusinea unui stigmat, dar va ramane in realitate cu o justitie de rangul doi si cu perspective tot mai slabe de insanatosire.

.