"Firmele germane vin in Romania pentru a face afaceri, nu pentru a avea procese. Sigur, poti sa faci ambele lucruri, sa faci afaceri, sa ai procese, dar nu intr-o situatie in care justitia romana are nevoie de ani de zile pentru a rezolva niste cazuri. Din acest motiv, pentru foarte multe firme, decizia de a se adresa justitiei nu este prioritatea numarul 1, mai ales atunci cand resping de la bun inceput aceasta tentativă de coruptie. Sigur, si problema probelor nu este una nesemnificativa", a declarat Ambasadorul Germaniei la Bucuresti, Andreas von Mettenheim la emisiunea Bucuresti punkt Bonn, o emisiune HotNews.ro - Deutsche Welle.
- Plus: Arieratele statului roman catre firmele germane se ridica acum la 40 de milioane euro. Este o evolutie foarte pozitiva, perceputa cu mare interes si in Germania
Vezi cele mai importante declaratii facute de Ambasadorul Germaniei la Bucuresti, Andreas von Mettenheim in interviul pentru HotNews.ro - Deutsche Welle (Durata interviului: 20 min)
Ne gandim cum sa facem o punte intre momentul actual şi cel in care vom folosi energia alternativa si cum sa scurtam aceasta punte. Acest lucru va fi facut in urmatoarele 3 luni iar cele 7 centrale nucleare pe care noi le-am inchis, le-am inchis pausal, pentru ca le-am construit inainte de 1980.
Andreas von Mettenheim
Rep: Subiectul fierbinte, domnule Ambasador, este catastrofa din Japonia si amenintarea nucleara majora. Asta a deschis in Europa o discutie. E bine sa mai continuam producerea de energie nucleara sau nu. Germania a anuntat ca inchide 7 din cele 17 centrale. Romania in schimb intentioneaza sa construiasca inca doua reactoare plus o centrala cu totul noua. Credeti ca e cazul sa-si schimbe optiunea?
Amb. Andreas von Mettenheim: Sigur, nu pot sa spun acest lucru. Nu pot sa spun deloc ce va face Germania. Pentru noi este foarte clar ca tragedia din Japonia ne-a modificat putin abordarea acestei probleme. Pe de alta parte, avem si noi nevoie de energia nucleara, pentru ca un lucru nu este posibil. Si anume, ca noi sa oprim productia de energie nucleara iar apoi sa luam energie nucleara si curent electric din Franta. Acum ne gandim cum sa facem o punte intre momentul actual şi cel in care vom folosi energia alternativa si cum sa scurtam aceasta punte. Acest lucru va fi facut in urmatoarele 3 luni iar cele 7 centrale nucleare pe care noi le-am inchis, le-am inchis pausal, pentru ca le-am construit inainte de 1980.
Rep: Din asta inteleg ca ramane o solutie si pentru Romania constructia de centrale nucleare astfel incat sa-si pastreze independenta energetica.
A.M.: Pe de-o parte acest lucru e corect, pe de alta parte noi, in Germania, am luat o decizie politica, si anume de a renunta la energia nucleara. In momentul de fata, perioada de tranzitie este de 12 ani. Recentele evenimente tragice din Japonia ne obliga sa ne gandim, nu sa si decidem, daca nu cumva această perioadă de 12 ani va putea fi redusă.
Rep: Prin urmare, ca o concluzie pe aceasta tema e - cu toata tragedia si riscurile majore pe care vedem ca le prezinta centralele nucleare intr-un caz de dezastru natural, cum s-a intamplat in Japonia, nici Germania nici Romania nu au alternative viabile in acest moment.
A.M: Da, dar suntem constienti de faptul ca trebuie sa cautam si mai intens alternative.
Cum o sa arate 2011 - 2012 e foarte greu de apreciat. Dar expresia mini-boom contine ea insasi o contradictie
Andreas von Mettenheim
Rep: Schimbam subiectul. Autoritatile de la Bucuresti vorbesc despre iesirea Romaniei din criza si despre reluarea cresterii economice. Unele analize prezic un asa numit mini-boom economic pentru 2012, an electoral. Care sunt evaluarile Germaniei in ce priveste evolutia economica a Romaniei. Sunt ele la fel de optimiste sau mai pesimiste?
A.M: Noi suntem optimisti in ceea ce priveste Romania in masura in care noi contribuim la acest mini-boom prin propria noastra crestere economica. Ceea ce face ca si in Romania exporturile sa creasca puternic. Desigur, acesta este un element solid si bun pentru o relansare economica in Romania. Cum o sa arate 2011 - 2012 e foarte greu de apreciat. Dar expresia mini-boom contine ea insasi o contradictie.
Rep: Un boom economic, dar unul mai mic
A.M: Daca e mic, nu e boom. (rade)
Rep: E boom economic in Germania sau mini - boom?
A.M: Depinde ce se va intampla. Dar, avand in vedere premisele de astazi, se prevede o crestere economica de 2 pana la 3 la suta, ceea ce inseamna ca este un mic boom.
Rep: Cancelarul german, Angela Merkel, a cerut Guvernului de la Bucuresti rezolvarea problemei datoriilor statului catre firmele germane. Intrebarea este daca s-au platit intre timp aceste datorii?
A.M: Si in aceasta privinta, vizita a fost un mare succes, pentru ca, intr-adevar, intre timp, Guvernul Romaniei s-a straduit sa reduca aceste arierate. Nu s-a ajuns inca la zero, pentru ca intotdeauna apar noi datorii, dar semnalul ca se plateste este foarte bun si este bine si pentru economia Romaniei, pentru a putea atrage noi afaceri.
Rep: Ati putea sa ne dati o cifra? Cat din cele 143 de milioane de euro s-a platit si cat a ramas de platit?
A.M: Cu toata precautia pot sa va spun - pentru ca cifrele nu sunt totdeauna foarte complete si variază - cred ca arieratele se ridica acum la 40 de milioane. Cred ca este o evolutie foarte pozitiva si este perceputa cu mare interes si in Germania.
Rep: Ati spus ca aceasta cifra e in evolutie. Se acumuleaza noi arierate in sens ingrijorator sau statul plateste mai bine si la timp astfel incat sa nu se acumuleze sume mari ca in trecut.
A.M: Intr-adevar, da, asta face statul. Un factor important insa este si restituirea TVA-ului, si aici exista efortul de a accelera aceste proceduri.
Firmele germane vin in Romania pentru a face afaceri, nu pentru a avea procese. Sigur, poti sa faci ambele lucruri, sa faci afaceri, sa ai procese, dar nu intr-o situatie in care justitia romana are nevoie de ani de zile pentru a rezolva niste cazuri.
Andreas von Mettenheim
Rep: Din ce zone sunt companiile germane catre care statul are de achitat TVA?
A.M: Este vorba de restituirea de TVA dar si de plata unor prestatii in urma unor contracte. Nu pot sa va spun exact din ce ramura provin arieratele, cred ca este practic vorba de toate ramurile economiei.
Rep: Coruptia din Romania. Germania, alaturi de alte state UE, acuza periodic coruptia din administratie, pe buna dreptate, si investeste energie in combatarea acestui fenomen. Pe de alta parte insa, domnule ambasador, nu avem nici o informatie ca vreo companie germana sau straina sa fi deschis procese de coruptie impotriva vreunui functionar roman, mare sau mic, presupus a fi corupt. Cum explicati pasivitatea lor? Acceptati ca e o pasivitate din partea lor?
A.M: Firmele germane vin in Romania pentru a face afaceri, nu pentru a avea procese. Sigur, poti sa faci ambele lucruri, sa faci afaceri, sa ai procese, dar nu intr-o situatie in care justitia romana are nevoie de ani de zile pentru a rezolva niste cazuri. Din acest motiv, pentru foarte multe firme, decizia de a se adresa justitiei nu este prioritatea numarul 1, mai ales atunci cand resping de la bun inceput aceasta tentativă de coruptie. Sigur, si problema probelor nu este una nesemnificativa.
Rep: Intrebarea e daca nu cumva devin complici intr-o situatie neplacuta. Asta nu inseamna ca intoarcem vinovatia catre companiile germane si straine care nu denunta faptele de coruptie, pentru ca principala problema ramane coruptia functionarilor, dar cred ca si pasivitatea companiilor care accepta astfel de comportamente fara sa se adreseze justitiei e o problema.
A.M. Eu cred ca mergem prea departe cu notiunea de complice. Unităţile economice sunt menite sa creeze plusvaloare in economie si nu sa facă curatenie în sistemul administraţiei de stat. Este un pas înainte faptul ca intreprinderile straine nu mai sunt dispuse sa accepte aceasta ofertă de coruptie.
E important sa se stie că mituirea unui functionar roman de catre o firma germana este pasibila de pedeapsa dupa Codul Penal German. Exista tot felul de procese impotriva reprezentanţilor unor firme germane in multe tari unde acesti manageri poarta o raspundere penala pentru faptele lor
Andreas von Mettenheim
Acesta este un pas înainte.
Rep: Avem un exemplu, un caz neclar total, cazul Daimler, e o investigatie mai mare nelamurita nici in ziua de azi. S-a vorbit acolo si de implicarea unor functionari romani.
A.M: Exista acolo diferite etape. Cred ca exista cercetari ale unei asociaţii americane in aceasta privinta, care n-a ajuns la niciun rezultat in ce priveste afacerile din ultimii 20 de ani.
Rep: Germania considera mai departe ca ar trebui armonizat nivelul taxelor in teritoriul UE? De ce?
A.M: Daca in cadrul stabilizarii economiei europene ne gandim la mai multe masuri, atunci, pentru a ajunge la o concurenta loială, trebuie sa facem si aceasta armonizare a nivelului taxelor. E un proces de lunga durata, de care n-o sa scapam in procesul acesta de integrare europeana. Eu, personal, platesc circa 30% din venitul meu, si nu castig foarte mult.
Rep: E o taxare mare asta sau mica?
A.M: In comparatie cu fiscalitatea din Romania, este un procent foarte ridicat.
Rep: Atunci ar trebui sa va angajati in Romania pentru ca se vorbeste despre o posibila scadere a cotei unice si a taxarii fortei de munca in Romania? Vi se pare oportuna o astfel de decizie? Din perspectiva investitorilor germani, care ar fi interesati de o astfel de decizie.
A.M: Eu cred ca aceasta nu e o problema pentru firmele germane, e o problema a statului cum ajunge el la resursele necesare pentru a putea crea infrastructura de care e nevoie, de exemplu sosele, centrale nucleare sigure si altele.
Rep: Intrebarea e daca vi se pare oportuna tocmai in contextul in care Romania si Bulgaria, care are o cota unica mica, ar putea face o competitie neloiala unor tari ca Germania sau Franta unde nivelul taxarii e mult mai mare.
A.M: Sigur ca avem sisteme fiscale diferite, este mai mult o problema de timp sa armonizam aceste sisteme.
Rep: Cam in cat timp le vedeti armonizate?
A.M: Nu pot sa spun acum pentru ca nu sunt specialist in domeniu.
Noi suntem de parere ca aderarea Romaniei la Schengen este necesara si ca ar trebui sa aiba loc repede. Avem insa nevoie de o imbunatatire in domeniul combaterii coruptiei, iar pozitia germana este aceea ca noi asteptam - ca pe un indicator foarte important pentru noi - raportul Comisiei care va fi publicat in iunie.
Andreas von Mettenheim
Rep: Decizia in privinta aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen s-a amanat cu cateva luni. Si-a revizuit Germania pozitia in privinta aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen in 2011?
A.M: Pozitia noastra nu trebuie sa fie revizuită. Noi suntem de parere ca aderarea Romaniei la Schengen este necesara si ca ar trebui sa aiba loc repede. Avem insa nevoie de o imbunatatire in domeniul combaterii coruptiei, iar pozitia germana este aceea ca noi asteptam - ca pe un indicator foarte important pentru noi - raportul Comisiei care va fi publicat in iunie. Si apoi vom sti cum vom proceda cu pozitia noastra. Nu este doar pozitia germana, ci si pozitia altor 6-7 state membre.
Rep: Cum vi se par actiunile din vami, arestarea celor cateva zeci de politisti si vamesi? Chestiunea asta poti sa o vezi si bine si rau. Bine pentru ca Guvernul ataca problema coruptiei, rau pentru ca exista un astfel de nivel de coruptie in vami.
A.M: E un paradox, e adevarat. Dar in final nu exista nicio alternativa. Sigur, e bine ca puterea statului sa actioneze impotriva criminalitatii. De aceea, eu cred ca este un element important pentru decizia care va fi luata în privinţa aderării la spatiul Schengen.
Rep: Inteleg ca nota generala e mai degraba spre bine.
A.M: Problema care se pune este daca ai ureche muzicală sau nu.
Rep: Ministrul afacerilor europene din Franta spunea in decembrie ca sunt probleme de securizare la granita cu Moldova, referindu-se la fluxurile de imigranti ilegali care intra pe acolo in UE. Germania a identificat granita de Est a Romaniei ca fiind problematica?
A.M: Eu cred ca problema securizarii frontierei de est din punct de vedere tehnic nu exista. Comisia europeana a analizat toate aceste frontiere sub acest aspect si cred ca ar trebui sa lasam aceasta pe seama Comisiei.
Rep: Presedintele Basescu spunea, dupa scrisoarea franco-germana din decembrie 2010, ca Guvernul ar trebui sa se gandeasca sa redirectioneze cele 271 de mil de euro din contractul cu EADS privind securizarea frontierelor catre IMM-uri. Ce se intampla cu acest contract? S-au facut plati sau daca au fost inghetate asa cum sugera presedintele Basescu?
A.M: Eu cred ca dupa aceasta afirmatie a presedintelui au existat negocieri intre ministerul de interne si respectivele firme. Eu nu am o imagine foarte clara daca s-au mentinut sumele sau s-au taiat unele, nu stiu. Nu este o sanctiune, Romania este libera sa incheie noi contracte sau sa nu incheie contracte, nu are însă libertatea sa nu indeplineasca contractele deja incheiate.
Rep: Opinia publica a perceput aceasta interventie a presedintelui ca pe o sanctiune clara a Romaniei impotriva Germaniei si Frantei, EADS fiind companie franco-germana. Cum ati perceput-o dvs?
A.M: Nu, nu as considera acest lucru ca pe o sanctiune, pentru ca reactia Guvernului roman dupa aceasta scrisoare a aratat de fapt ca, in final, vom ajunge la un rezultat bun pe calea negocierilor.
0
1
