"Schengen n-are nimic de-a face cu romii, cu verificarile, dar lupta impotriva coruptiei are totusi ceva de-a face cu intrarea Romaniei in spatiul Schengen, care inseamna acces la o baza de date sensibila. Cum puteti sa preveniti ca statul n-o sa fie vandut la cel care da mai multi bani? Schengen este construit pe incredere: eu, stat, am incredere in tine sa-mi controlezi granitele si sa-mi emiti tu vizele". Cu aceasta intrebare-repros adresata ministrului de interne, Traian Igas, la Bruxelles se face tot mai apasat o legatura intre aderarea la spatiul Schengen si problema coruptiei din Romania. Ideea nu este, totusi, noua. Ea a aparut inca din vara lui 2008 si, de atunci, oficialii europeni se straduiesc sa o introduca in rapoarte oficiale, iar autoritatile romane sa o elimine de acolo. Si totusi, ce legatura are una cu alta?
Marti, 9 noiembrie, au avut loc la Bruxelles, doua evenimente separate, aparent fara legatura. Pe de-o parte, ministrul de interne, Traian Igas, a prezentat in fata mai multor parlamentari europeni, la o conferinta organizata de fundatia Hanns Seidel, un raport tehnic triumfalist. In opinia sa, Romania va fi gata, in martie 2011, sa intre in spatiul Schengen. Pe de alta parte, europarlamentarul PDL, Monica Macovei, si doua ONG-uri din Romania (SAR si CRPE) au transmis, in cadrul unei audieri organizate in PE, un mesaj puternic in favoarea mentinerii Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) in domeniul justitiei, cu argumentul ca institutiile anticoruptie din Romania au rezistat, in primul rand, datorita MCV, si mai putin gratie politicienilor romani, ostili ANI sau DNA.
Desi cele doua evenimente s-au desfasurat separat, legatura intre Schengen si Coruptie, a devenit o tema tot mai prezenta la Bruxelles, atunci cand se vorbeste despre Romania. "România este gata, din punct de vedere tehnic, pentru a se integra în spaţiul de liberă circulaţie Schengen, în 2011, toate cerinţele se află în grafic, cum spune partea română, dar Germania, Franţa, Olanda şi Marea Britanie nu o văd astfel. De aceea, o conferinţă organizată de fundaţia Hanns-Seidel, la Bruxelles, avându-l ca invitat pe ministrul român de Interne a dezbătut problema din punct de vedere politic", noteaza corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan, intr-o relatare pe tema celor doua evenimente. Detalii aici.
Guvernul Boc si Traian Basescu si-au stabilit drept obiective politice intrarea Romaniei in spatiul Schengen in 2011 si ridicarea monitorizarii pe justitie in 2010, indiferent daca toate conditiile s-au realizat in mod real, reformele au devenit efective sau ele sunt bifate doar pe hartie. In plus, presedintele Traian Basescu a criticat tentativele Comisiei Europene de a conditiona aderarea la Schengen de ridicarea MCV, pe motiv ca temele nu trebuie legate. Detalii aici.
Igas si coruptia din politie
La Bruxelles, ministrul de interne, Traian Igas a raportat progrese in cifre si date tehnice pe tema Schengen (un miliard de euro investiti in infrastructura si aparatura, vami renovate), in timp ce europarlamentarii pareau sa aiba altele de lamurit: justitia din Romania este si ea in progres sau in regres?
"Nu este nimic mai rau decat neincrederea. Din moment ce doua organisme nu-si mai acorda incredere, toate informatiile devin imposibil de livrat.Aceasta otrava a neincrederii poate mina tot procesul. S-au facut progrese multe, dar, coruptia care este descoperita de justitie ramane in cazuri blocate si se impotmoleste in birocratie", a declarat Manfred Weber, europarlamentar german PPE, explicandu-i ministrului Igas legatura intre Schengen si Coruptie.
Viziunea oficiala suna, desigur, mult mai optimist. Ministrul Igas si-a incheiat prezentarea, explicandu-le parlamentarilor europeni ca, desi fusese sfatuit in tara sa nu pomeneasca nimic despre coruptie in prezentarea sa tehnica despre Schengen - intrucat n-are a face cu justitia si coruptia - a decis sa atace totusi tema la Bruxelles: "Adoptarea codurilor, legea ANI, reforma mica justitie arata capacitatea institutionala a Romaniei. DNA continua activitati specifice de control si investigatii, personalul MAI a devenit mai constient de problematica coruptiei, fiind raportat un numar din ce in ce mai mare de lucratori MAI care rezista tentativelor de coruptie".
Salvarea vine de la MCV
Dincolo, insa, la celalalt eveniment, oficialii europeni pronuntau un verdic fara echivoc asupra functionarii justitiei din Romania. "Comisia Europeana este multumita de felul in care functioneaza acest mecanism (nr MCV) si nu are in vedere reconsiderarea sa. Mecanismul se va incheia cand toate criteriile de referinta vor fi indeplinite, iar acesta nu este cazul in momentul de fata", a declarat Cristina Russo, sefa Unitatii reresponsabile pentru MCV din cadrul Comisiei.
Europarlamentarul PDL, Monica Macovei, a sustinut pozitia exprimata de Comisie si de ONG-uri: "Fara acest Mecanism astazi nu am mai avea DNA, ANI, declaratii de avere si de interese. Mecanismul sustine fortele reformatoare si trebuie sa continue pana la indeplinirea obiectivelor din continutul sau." Dovezi suplimentare ca lucrurile stau exact asa si ca viitorul unor institutii cheie in lupta anticoruptie este mereu pe muchie de cutit au venit tot marti, cand, la Bucuresti, Senatul a aprobat tacit un proiect de lege depus de PSD, care prevede ca liderii sindicali sa nu mai aiba obligatia declararii averii si a intereselor.
Neincredere la Bruxelles
Si totusi, ce legatura ar putea exista intre Schengen si Coruptie? "O legătură tehnică nu există cu adevărat, ea este una pur politică şi este de fapt singura modalitate pe care au găsit-o unele state membre, pentru a forţa reformele sociale şi reforma justiţiei în România", noteaza corespondenta RFI in relatarea sa. Si totusi, exista si alta explicatii pentru care tari ca Germania, in special, incearca sa conditioneze intrarea in Schengen de realizarea reformelor in justitie. Iar explicatiile trebuie cautate chiar in realitatile din Romania. Cuvantul cheie este cel exprimat mai sus de europarlamentarul german, Manfred Werner: neincredere.
Intrarea in Schengen echivaleaza pentru multi cu simpla eliminare a granitelor si o responsabilitate suplimentara care revine Romaniei in a apara frontiera de Est a Uniunii Europene de imigranti ilegali. Dar e mai mult decat atat. Este vorba despre acces la o baza de date sensibila, care contine urmariti general, condamnati penal, masini furate, informatii despre cazierul cetatenilor UE etc.
O problema delicata: accesul la SIS
Politistii vor putea opri orice suspect in strada si, cu ajutorul a 45 de mii de terminale portabile operate in asa numita retea Tetra, afla pe loc daca e vorba despre un condamnat penal, urmarit general sau o persoana care a comis infractiuni pe teritoriul UE. "Sistemul a devenit functional, in toata Romania, chiar de astazi", sustine un consilier din cadrul departamentului specializat din MAI.
Europenii se tem insa ca informatiile ar putea fi pur si simplu traficate de o tara corupta ca Romania, in care pana mai ieri a functionat reteaua Voicu, descrisa pe scurt de senatorul PSD in cateva cuvinte: "Pentru că asta e ultima redută a partidului. Ai informaţia, deci juridic ai puterea! Ai Poliţia, Poliţia Judiciară în mână!".
Altfel spus, cu o Politie corupta, cu 60 de mii de oameni la politia de frontiera si 70 de mii la politia nationala majoritatea neinstruiti dupa standarde occidentale, informatiile continute in SIS ar risca sa ajunga rapid la capii crimei organizate care opereaza pe teritoriul UE sau la oricare alt interlop cu suficienti bani si relatii in Romania.
Pe de alta parte, Romania va putea sa introduca, la randul ei, date in sistem, si nu exista nici o garantie institutionala ca, de exemplu, va comunica in timp util informatii despre un condamnat penal, inainte ca el sa paraseasca teritoriul UE. Mai sunt apoi suspiciunile de coruptie la acordarea vizelor, consulatele romanesti avand deja o reputatie proasta, si temerea ca Romania va deveni poarta de intrare a imigratiei ilegale in UE.
Altfel spus, chiar daca Romania si-a facut treaba din punct de vedere tehnic in ceea ce priveste aderarea la spatiul Schengen si, din punct de vedere formal, subiectul nu trebuie legat de coruptie, realitatea arata ca sunt doua teme care merg mana in mana. Acest lucru a devenit limpede si la Bruxelles, dar autoritatile de la Bucuresti se incapataneaza sa-si stabileasca obiective politice care par nerealiste si au de-a face mai degraba cu bifarea unor conditii pur tehnice, si mai putin cu reformarea profunda a sistemelor de politie si justitie.
7
0
