Sustragerea unei revoluţii furate. E posibil să se sustragă o revoluţie în prealabil furată? Cine i-au fost hoţii? Şi în buzunarul cui a ajuns oare, până la urmă, de mai multe ori, controversata şi confiscata revoluţie română? Spunea înţeleptul bunic bucovinean al unei prietene că, "dacă doi oameni aflaţi într-o relaţie strânsă nu se ceartă niciodată, cel puţin unul din doi e un idiot". Chestia se numeşte în germană "Streitkultur". Pentru democraţie, cultura disputei e esenţială, dar uşor suspectă în rândul neamurilor care apreciază colectivismul. Mai simplu e la evrei. Unde se ştie: doi evrei, cinci păreri. Sau două sinagogi, un enoriaş care le-a construit pe ambele ca să aibă una pe care s-o deteste şi să nu-i calce niciodată pragul. Principiul se aplică uşor modificat la alegerile româneşti, unde s-au văzut comune gorjene sau doljene cu o participare la vot de 200%, scrie DW.
Pe ce se duc banii culturii când se duc: Mirel Taloş, şeful interimar al ICR, a fost în peste 11 deplasări în străinătate în 2019. Institutul Cultural Român susţine că informaţiile publicate de Libertatea, potrivit cărora cheltuie sume importante pe deplasările angajaţilor în ţară şi în străinătate "sunt greșite și au scopul de a induce în eroare publicul". ICR insistă că ia bilete de avion pentru artişti, nu „pentru proprii angajaţi „ Din postările pe Facebook ale ICR, rezultă că personalul Institutului călătoreşte cot la cot cu artiştii Preşedintele interimar al ICR, Mirel Taloş, a efectuat cel puţin 11 deplasări în străinătate anul trecut Într-un drept la replică trimis Libertatea, conducerea ICR acuză că articolul Pe ce se duc banii culturii, când se duc: voiaje cu avionul, şters frunze de praf şi „diviziuni de tufe” nu îndeplineşte „reguli minime de documentare jurnalistică”. Institutul cere, nici mai mult, nici mai puţin decât „retragerea informaţiilor calomnioase despre ICR din spaţiul public”, conform Libertatea.
Cum va fi reformat Ministerul de Interne. Poliţia înghite Jandarmeria la oraş. La sate, viceversa. Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, pregăteşte o reformare de proporţii a instituţiei pe care o conduce. Procesul, caracterizat într-un draft ca fiind „examenul de capacitate al Românei”, va merge, conform documentului consultat de „Adevărul”, pe două linii principale. În primul rând se are în vedere „comasarea efectivelor Poliţiei cu cele ale Jandarmeriei, pentru a crea o structură unică de poliţie, compactă şi eficientă după modelul reformelor realizate de tările mai sus-menţionate (Austria, Belgia, Luxemburg şi Grecia-n.red.), reforme care au avut ca principal beneficiar cetăţeanul, care trebuie să primească un serviciu poliţienesc la standarde mai înalte. (...) Acest concept poliţienesc unic este prezent în 19 state ale Uniunii Europene şi cu mici diferenţe în alte 4”, se arată în document, arată Adevărul.ro.
Cum s-au ”lecuit” comunele să mai viseze la statutul de oraș. ”E o chestiune de prestigiu”. În judeţul Iaşi sunt comune care ar putea fi oricând oraşe. Și totuşi, primarii lor nici nu vor să audă. De ce preferă ca localităţile pe care le administrează să nu îşi schimbe statutul? Miroslava, Holboca sau Tomeşti ar fi în prima jumătate a clasamentului cu cele 319 oraşe din România. Mai bine comună fruntaşă la dezvoltare decât oraş codaş! Asta spun primarii comunelor Holboca, Miroslava şi Tomeşti, care, deşi se încadrează perfect în legislaţia ce le-ar permite să facă trecerea de la statutul de comună la cel de oraş, nici nu vor să audă de aşa ceva. „Important este să ai condiţii de viaţă ca la oraş şi să trăieşti la ţară“, spune unul dintre primari. Cele trei localităţi din judeţul Iaşi ar putea deveni oraşe „cu acte în regulă“ chiar şi mâine, numai să îşi dorească autorităţile locale şi cetăţenii. Fiecare dintre cele trei comune depăşesc cu mult numărul minim de locuitori solicitat în lege, mai exact 10.000. Comuna Miroslava avea anul trecut 20.704 locuitori, fiind urmată de comuna Holboca - cu 15.432 de locuitori şi comuna Tomeşti - cu 14.226 de locuitori, potrivit Ziarul de Iași.
Studiile arată că românii mănâncă sănătos, dar numărul bolnavilor crește. Care este motivul. Românii mănâncă, în medie, echilibrat, cel puțin în privința conținutului de factori nutritivi, adică proteine, lipide și glucide. Un studiu al Institutului Național de Statistică, arată că proporțiile alimentare sunt doar ușor mai mici la zahăr, și puţin mai mari la grăsimi, față de recomandările studiilor de specialitate. Vorbim însă, de o medie națională, așa că nu este de mirare că mulți fac și excese. Așa se explică și numărul tot mai mare de îmbolnăviri, cu creșterea afecțiunilor digestive sau circulatorii, cauzate de regimul alimentar deficitar, sau de obiceiurile alimentare nesănătoase, susțin nutriționiștii. Ca să fie sănătos, un adult are nevoie de un echilibru în consumul de factori nutritivi, arată Știrile Pro Tv.
Scandal în USR Cluj după ce procesul intern de desemnare a candidaților pentru alegerile locale ar fi fost fraudat. USR Cluj a invalidat procedura de desemnare a candidaţilor înscrişi în competiţia internă pentru Consiliul Judeţean Cluj în urma unor suspiciuni de fraudă. În acest caz a fost declanşată, luni, o anchetă internă, pentru identificarea celor vinovaţi Potrivit unui comunicat al USR Cluj transmis, luni, membrii comisiei electorale au observat că pe mai multe buletine de vot pentru Consiliul Judeţean Cluj apar semne distincte, având altă grafie şi culoare decât celelalte. În acel moment s-a sistat numărătoarea voturilor fiind numărate peste 40 de buletine. Pentru a evita apariţia oricăror urme de îndoială asupra alegerilor, comisia electorală a decis să invalideze alegerile pentru Consiliul Judeţean şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean pe motiv că ambele erau tipărite pe acelaşi buletin de vot”, se arată în comunicat, conform Digi24.
Câți bani alocă România pentru dezvoltarea Republicii Moldova? Premierul Moldovei Ion Chicu a declarat că nu-l „privește” părerea președintelui român Klaus Iohannis despre activitatea guvernului său, după ce domnul Iohannis a spus recent că România va relua „cooperarea deplină” cu Chișinăul doar atunci când va „vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european”. După demiterea guvernului pro-european în frunte cu Maia Sandu, în luna noiembrie, România a spus că-și schimbă politica ajutoarelor pentru Chișinău. Vor continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și cele de interconectare strategică, a spus pe 16 ianuarie președintele României la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, notează Europa Liberă.
