O bună parte din consumatorii nemulțumiți de calitatea slabă a serviciului de încălzire în sistem centralizat optează pentru centrale proprii de apartament. Care sunt principalii responsabili pentru dispariția sistemelor de termoficare (315 în 1990, cca. 50 azi)? Este încălzirea prin soluții individuale o alternativă reală la sistemele de încălzire centralizată în orașele mari? Am discutat despre acest lucru cu dl. Vasile Munteniță, președinte COGEN, asociația producătorilor și distribuitorilor de energie termică din România.

Otilia NutuFoto: Arhiva personala

Sistemele centralizate de încălzire sunt într-o reală criză, iar consumatorii își caută alternative, în lipsa unui serviciu de calitate și care să ofere siguranta furnizării pe termen lung. Sunt soluțiile individuale o alternativă reală pentru încălzire în orașele mari? Care sunt riscurile și dezavantajele centralelor proprii de apartament?

Înainte de a răspunde la prima intrebare, consider imperios necesar să subliniez ca de fiecare dată că degradarea și ulterior renunțarea la serviciul public de alimentare centralizată cu energie termică din marile orașe a avut ca principală cauză acțiunea premeditată a autorităților locale de a desființa acest serviciu și de a se degreva de responsabilitățile ce le revin prin lege, respectiv de a asigura populației condiții de confort și de locuit decente și civilizate. Nu am întâlnit până acum nicio situație în care sistemele de încălzire să fi fost desființate din motive independente de voința sau acțiunea autorităților locale.

Degradarea serviciului prin pierderea calității și continuității, imposibilitatea suportării acestuia de către populație din cauza creșterii prețului la energia termică (cu sau fără subvenții), cumulat cu lipsa unor venituri certe și la un nivel corespunzător unui trai decent, au condus la inaccesibilitatea serviciului de încălzire centralizat de către cetățeni și forțarea de a identifica alte surse de încălzire a locuințelor.

Din nefericire, din cauza unui haos legislativ care a condus la promovarea prin reclame mincinoase și agresive, inclusiv prin omiterea prezentării dezavantajelor și pericolelor, având ca scop atât vânzarea unor surse individuale, cât mai ales denigrarea (de cele mai multe ori pe bună dreptate) a sistemelor centralizate, pe piața românească au pătruns tot felul de instalații (convectoare, centrale de apartament, radiatoare, etc) menite să înlocuiască treptat, dar sigur, un sistem de încălzire centralizat în care în marea majoritate a situațiilor atât statul, cât și comunitățile locale au investit sute și sute de milioane de euro, care nu s-au recuperat sau amortizat și nici nu vor fi recuperate sau amortizate vreodată.

Este evident că pentru orice aglomerare urbană instalațiile de încălzire individuală nu reprezintă o soluție eficientă, sigură și sănătoasă, nici pentru populație și nici pentru mediu.

Atât teoretic, cât și statistic, soluțiile de încălzire individuală sunt un pericol iminent atât pentru populație, cât și pentru infrastructura imobiliară și mediu.

Din statisticile IGSU rezultă că în ultimii 8 ani s-au produs din cauza instalațiilor individuale de încălzire peste 9000 de evenimente care au provocat decesul a peste 500 persoane și rănirea a peste 600.

Dintr-un raport al UE aflăm că anual în Romania mor peste 23.000 de oameni din cauza poluării, din care peste 1.800 numai din cauza emisiilor de NOx (arderilor).

În ultimul an, în București, chiar din sistem s-au tras public mai multe semnale de alarmă cu privire la iminenta prăbușire a sistemului centralizat de încălzire a Bucureștiului, cum ar fi scrisori deschise din partea sindicatelor RADET și ELCEN***. Care sunt problemele tehnice majore ale sistemului? Ce se va întâmpla dacă problemele persistă și nu se găsește o soluție la blocajul în care ne aflăm de mai bine de 6 ani?

Situația SACET (și respectiv a încălzirii populației în Bucuresti) este într-o continuă degradare și în curând se va ajunge la un colaps cu consecințe imprevizibile, dintr-un motiv foarte simplu: cel puțin în ultimii 20 de ani prioritare au fost soluțiile politice și nu soluțiile tehnice.

***

Două elemente de context: în septembrie, sindicatul RADET a publicat o scrisoare deschisă deosebit de dură adresată premierului, în care se critică lipsa deciziei guvernului în ceea ce privește aplicarea unui memorandum adoptat cu 6 ani în urmă, privind transferul ELCEN la primărie în vederea unei fuziuni și reformări a sistemului de termoficare. Sindicatul RADET trage un semnal de alarmă privind ”iminența prăbușirii sistemului centralizat de încălzire din capitală”.

În primăvară, sindicatul ELCEN atrăgea public atenția tot într-o scrisoare deschisă că primăria nu-și onorează obligația asumată de a plăti în avans consumul de gaze al ELCEN pentru termoficare, ceea ce duce la blocaj financiar în întregul sistem. Sindicatul ELCEN solicita și sindicatului RADET să se alăture protestului pentru salvarea sistemului de termoficare din București.

Vezi dialogurile anterioare pe subiect:

Dialoguri ”la cald” (VI) – Valentina Ivan (Enercap). Ar fi investitorii interesați de piața de energie termică din România?

Dialoguri ”la cald” (V) – Claudiu Crețu, ELCEN. Vom mai avea căldură la iarnă în București?

Dialoguri ”la cald” (IV) – Dr. Ing. Ioan Bitir-Istrate (UPB – Energetică). Debranșarea în masă de la termoficare și conectarea la gaze ar fi imposibilă pe termen scurt

Dialoguri “la cald” (III) – Eugenia Gușilov (ROEC). Termoficarea eficientă e soluția spre care se îndreaptă UE

Dialoguri ”la cald” (II) – Liviu Popa (RADET Constanța). Cum poate fi redresat un sistem de termoficare în picaj?

Dialoguri ”la cald” (I) – Ana Maria Icătoiu. Cum ne încălzim la iarnă?