După ce a pierdut sprijinul aliaților lor din ALDE în luna august și s-a confruntat apoi cu plecări ale propriilor parlamentari, guvernul social-democrat condus de doamna Dăncila și-a văzut sprijinul politic retras de Parlament, notează analiștii BCR într-o notă destinată investitorilor. Moțiunea de încredere inițiată de opoziție a fost votată de 238 de parlamentari, cu cinci voturi mai mult decât numărul minim necesar. Ce urmează?
Conform Constituției, președintele Iohannis ar trebui să numească un candidat pentru funcția de premier, după ce va avea consultări cu partidele reprezentate în Parlament. Nu este clar deocamdată dacă întreaga Opoziție, care pare eterogenă, va nominaliza un singur candidat pentru funcția de premier sau vor exista opinii divergente între diverse partide politice.
Primul scenariu este cel în care președintele Iohannis îl nominalizează pe liderul Partidului Liberal, cel mai mare partid de opoziție, ca premier.
Al doilea scenariu este un guvern de coaliție susținut de un spectru larg de partide politice din Parlament, posibil cu unii membri tehnocrați.
Cel de-al treilea scenariu este cel în care guvernul actual rămâne în funcție cu prerogative limitate în lunile următoare până la formarea unui nou guvern.
Calendarul politic pentru perioada următoare este foarte aglomerat: urmează alegerile prezidențiale din noiembrie 2019, alegerile locale din iunie 2020 și alegerile parlamentare din noiembrie sau decembrie 2020. Conform Constituției, alegeri parlamentare anticipate sunt posibile dacă Parlamentul respinge cel puțin două propuneri pentru Poziția de premier. Acest lucru s-ar putea întâmpla doar în prima jumătate a anului 2020 și ar fi o premieră pentru România. Scenariul alegerilor anticipate a fost exprimat de unii membri ai Opoziției care nu sunt dispuși să participe la un guvern fără sprijin clar în Parlament.
Evoluțiile politice sunt înrăutățite de statul fragil al finanțelor publice ale României care necesită o determinare politică puternică și sprijin în Parlament pentru reforme profunde. Deficitul bugetar ar putea atinge 4% din PIB în 2020 dacă noua lege a pensiilor care prevede o creștere de 40% a pensiilor în septembrie 2020 este pusă în aplicare, în timp ce proiecțiile pentru 2021 situează deficitul bugetar peste 5% din PIB, în funcție de creșterea economică și de creșterile salariilor din sectorul public și a pensiilor.
2
4
