Aproape jumătate dintre români nu au auzit de niciun proiect finanțat din fonduri europene care să ajute zona în care trăiesc ei, potrivit unui sondaj Eurbarometru prezentat luni de Comisia Europeană.
Conform cercetării, 48% dintre respondenții din România au spus că nu au auzit de niciun proiect finanțat din fonduri UE care să ajute zona în care trăiesc, iar 49% au spus că au auzit de cel puțin un astfel de proiect. Restul de 3% au răspuns „nu știu”.
O tendință firească este ca în statele UE net beneficiare de fonduri europene (cele mai slab dezvoltate și care au aderat mai recent la blocul comunitar) cetățenii să declare că au auzit de proiecte europene care au ajutat zonele în care trăiesc: Polonia (82%), Slovacia (77%), Cehia (75%), Malta (68%), Croația (68%).
În rândul statelor net beneficiare de fonduri europene, România se află astfel pe o poziție codașă în privința percepției asupra efectelor pe care fondurile UE le-au avut la nivel local.
Totuși, românii sunt în jumătatea de sus în privința conștientizării efectelor proiectelor UE, în rândul statelor Uniunii. La nivelul întregii Uniuni Europene, 58% dintre respondenți au spus că nu au auzit de vreun proiect pe fonduri UE care să ajute regiunea în care trăiesc, iar 40% au spus că au auzit.
Dintre statele care au aderat mai încoace la UE și care sunt mai slab dezvoltate, doar în Bulgaria populația are o percepție mai slabă decât cea din România asupra proiectelor UE: 56% dintre bulgarii chestionați nu au auzit de niciun proiect benefic pentru zona lor.
Cum era de așteptat, în țările dezvoltate, care contribuie la bugetul UE mai mult decât beneficiază, cetățenii au o percepție slabă asupra beneficiilor proiectelor europene: Danemarca - 15% au auzit de un proiect european benefic la nivel local, Marea Britanie - 16%, Olanda - 19%, Belgia - 22%. În aceste țări, UE trimite mai puține fonduri de coeziune, pentru că sunt deja dezvoltate și nu prea au ce decalaje să recupereze.
Descarcă de AICI Eurobarometrul UE.
Tot luni, Comisia Europeană și Comitetul Regiunilor au emis indicii de competitivitate a regiunilor de dezvoltare din UE, în care sunt 8 categorii de regiuni, în prima categorie intrând cele mai slabe competitiv iar în a opta, cele mai puternice.
Conform acestor indici, care se publică o dată la trei ani, România, Bulgaria și Grecia au cele mai slabe valori în privința competitivității regiunilor. De la noi, cel mai bine stă regiunea București-Ilfov, cu un indice de competitivitate de -0,1, singura regiune românească aflată în categoria a patra (indici între -2 și 0) din 8. Restul de 7 regiuni românești sunt în grupul celor mai slabe regiuni, primul, cu indici mai mici de -1. Cea mai slabă regiune de dezvoltare este Sud-Est, cu indice de competitivitate -1,46. Aici intră județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
Cele mai competitive regiuni sunt în Suedia (Stockholm, indice 1,08), Marea Britanie (Londra, 1,06), Olanda (Utrecht, 1,05).
În general, se observă că regiunile cele mai competitive ale Uniunii Europene sunt în Vest și Nord, iar cele mai slab competitive sunt în Est și Sud.
