Ministerul Finanțelor Publice (MFP) continuă să modifice Codul Fiscal și de Procedură fiscală. Potrivit instituției, s-a purtat un dialog permanent cu reprezentanții mediului de afaceri și au fost dezbãtute și agreate mai multe mãsuri fiscale. Sunt multe modificări, de la creșterea accizei la țigări, la impozitarea celor care închiriază apartamente în scop turistic.

Ministerul Finantelor PubliceFoto: Hotnews

Vezi proiectul de modificare a Codului Fiscal aici

Proiectul de modificare a Codului de procedură fiscală aici

Printre mãsurile care urmeazã sã fie adoptate, se numãrã:

În domeniul Codului fiscal:

• Consolidarea fiscalã a impozitului pe profit datorat de grupurile fiscale de firme;

• Excluderea din sfera veniturilor impozabile, pentru veniturile din salarii, a folosirii în scop personal a anumitor vehicule care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activitãții economice și se aflã în patrimoniul persoanelor juridice ce aplicã regimul de impozitare a microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activitãți;

• Reglementarea obligațiilor de calcul, reținere, platã și declarare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, aferente avantajelor în bani și în naturã primite de angajat de la terți.

Principalele noutăți, pe scurt:

Impozitul pe profit pentru un grup fiscal

Se propune calculul și plata impozitului pe profit prin stabilirea și înregistrarea unui grup fiscal.

Regulile fiscale propuse sunt:

• grupul este opțional și va putea fi format din contribuabilii care plătesc impozit pe profit;

• se dețin drepturi de participare/vot în comun de min. 75% (condiție care trebuie îndeplinită atât cu 1 an anterior, cât la data înființării grupului și care trebuie menținută pe perioada de consolidare a grupului);

• consolidarea se efectuează pe verticală și/sau orizontală, de exemplu:

- o persoană juridică română/persoană juridică cu sediul social în România înfiinţată potrivit legislaţiei europene și una sau mai multe persoane juridice române/persoane juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene la care aceasta deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot al acestora;

- cel puțin două persoane juridice române la care o persoană fizică română deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;

- cel puțin două persoane juridice române deținute, în mod direct sau indirect, în proporție de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică/fizică, rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informații;

- cel puțin o persoană juridică română deținută, în mod direct sau indirect, în proporție de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informații și sediul permanent/sediul permanent desemnat din România al acestei persoane juridice străine.

• Nu sunt incluse microîntreprinderile și nici contribuabilii care datorează impozit specific unor activități

• Membrii să aplice același sistem de plată al impozitului;

• Reguli de administrare fiscală, respectiv: depunerea cererii de intrare în grup, termenul de comunicare al acesteia la organul fiscal;

• Perioada minimă de aplicare: un grup fiscal trebuie menținut pentru minim 5 ani; ieșirea din grup se realizează obligatoriu pe măsură ce condițiile nu mai sunt îndeplinite sau voluntar;

• Modul de calcul a consolidării fiscale: fiecare membru al grupului trebuie să facă propriul calcul individual de impozit pe profit, până la nivelul profitului impozabil sau pierderii fiscale, să completeze și să transmită Declarația 101 de impozit pe profit la persoana juridică responsabilă;

• Termenul și modul de depunere a Declarației de impozit pe profit consolidată care adună declarațiile individuale 101 ale membrilor grupului, rezultând o poziție „netă” de impozit pe profit/pierdere fiscală la nivel de grup;

• Reguli de aplicare a ajustărilor/estimărilor din perspectiva prețurilor de transfer și a cerinței de documentare a tranzacțiilor intra-grup pe perioada apartenenței la grup ;

• Reguli privind regimul pierderilor fiscale;

• Reguli anti-abuz, similare celor aplicabile reorganizărilor fiscale.

Conform documentului, referitor la posibilele implicații generate de introducerea capitolului "Reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit", din perspectiva modalității de construire a grupului fiscal pentru impozitul pe profit, MFP precizează că actualmente nu are posibilitatea de a accesa și dispune de informații utile standardizate pentru grupuri de companii sau a identifica companiile care fac pare din grup și îndeplinesc condițiile prezentate în cadrul proiectului legislativ.

"Din informațiile pe care le deținem, precizăm că sunt aproximat 191 de societăți care au depus bilanț consolidat în anul 2017 și au o cifră de afaceri peste 1 mil euro. Dar nu putem identifica câte din aceste grupuri se încadrează la condițiile de eligibilitate prevăzute în proiect. Menționăm că măsura conduce la diminuarea încasărilor la bugetul de stat provenind din impozitul pe profit, ținând cont de posibilitatea ca pierderile înregistrate de un membru al grupului să anuleze profiturile înregistrate de celelalte companii din grup", informează MFP.

Impozitul pe profit și persoanele juridice în scop patrimonial

Conform notei de fundamentre, cu toate măsurile fiscale speciale reglementate până în prezent, anumite părți componente locale ale unui cult religios, ca și contribuabili plătitori de impozit pe profit, consideră venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal, veniturile obținute din activitățile proprii, desfășurate potrivit legii, nedatorând impozit pe profit dar îndeplinind obligații fiscal-procedurale complexe bazate pe date financiar-contabile furnizate, în special, de contabilitatea în partidă dublă reglementată potrivit reglementărilor legale în vigoare pentru persoanele juridice care se constituie/înfiintează cu scop patrimonial.

Astfel, spune MFP, aceste entități se confruntă cu costuri administrative și de conformare împovărătoare care erodează substanța veniturilor destinate exclusiv activităților/acţiunilor legate de cult sau nonprofit și care obstrucționează, astfel, efectuarea respectivelor activități care deservesc comunitățile de credincioși. În scopul susținerii unităților locale de cult se propune încadrarea acestora în categoria persoanelor juridice române care nu intră sub incidenţa prevederilor titlului II ”Impozitul pe profit” din Codul fiscal, măsură care are ca efect principal nedepunerea declarației anuale de impozit pe profit de către aceste entități.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Se propune abrogarea prevederilor referitoare la aplicarea cotei de 1% pentru persoanele juridice române nou-înfiinţate, care au cel puţin un salariat şi care sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte persoane juridice.

În calculul bazei impozabile se propune scăderea veniturilor din dividende pentru asigurarea unui tratament fiscal unitar cu deținătorii de capital, plătitori de impozit pe profit.

• Pentru contribuabilii care ies din sistemul de impunere în cursul anului fiscal, se propune ca includerea diferențelor favorabile de curs valutar să se efectueze ca elemente similare veniturilor în primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit.

• În vederea clarificării nivelului veniturilor utilizate pentru încadrarea ca microîntreprindere precum și pentru stabilirea limitei de ieșire din sistemul de impunere în cursul unui an fiscal se propune includerea tuturor elementelor de calcul ale bazei impozabile, atât veniturile cât și celelalte elemente:rezervele, diferențele favorabile de curs valutar, reducerile comerciale, etc.

În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor neimpozabile și care nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale, se propun următoarele modificări:

• includerea în sfera veniturilor neimpozabile a ajutoarelor pentru adopție, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

• plafonarea contravalorii serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, în sensul neimpozitării și neincluderii acestora în baza de calcul al contribuțiilor sociale, în măsura în care valoarea totală, într-un an fiscal, nu depăşeşte nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.

• aplicarea aceluiași tratament fiscal pentru avantajele acordate sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor, care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, aflate în patrimoniul persoanelor juridice ce aplica regimul de impozitare al microintreprinderilor sau impozitul specific unor activitati, cu cel aplicat avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% conform regulilor aplicabile cheltuielilor în vederea stabilirii rezultatului fiscal pentru plătitorii de impozit pe profit și conform regulilor aplicabile cheltuielilor în vederea determinării venitului net anual, în sensul neimpozitării și neincluderii acestora în baza de calcul al contribuțiilor sociale.

Modificări pentru cei care primesc salarii din străinătate

Pentru contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate, precum şi în cazul persoanelor fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România se propune reglementarea distinctă a obligațiilor de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale în cazul avantajelor în bani şi în natură primite de angajat de la terţi, astfel:

• în cazul în care terții care acordă avantajele nu sunt rezidenți fiscali români, impozitul pe venit și contribuțiile sociale se calculează, se declară și se plătește de către contribuabil.

• în cazul terților care sunt rezidenți fiscali români, iar avantajele sunt acordate prin intermediul unei entități rezidente, obligația de calcul, declarare și plată revine entății respective;

• în cazul terților care nu sunt rezidenți fiscali români, iar avantajele sunt acordate prin intermediul unei entități rezidente, obligația de calcul, reținere, plată și declarare revin entității respective.

Noutate în cazul celor care închiriază apartamente sau camere în scop turistic

Se propune modificarea prevederilor referitoare la regimul fiscal aplicabil veniturilor obținute din închirierea în scop turistic, de către proprietari a camerelor situate în locuinţele proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislaţiei specifice. De asemenea se propune redefinirea veniturilor din închirierea în scop turistic ca fiind numai închirierea unui număr de camere cuprins între unu şi 5 camere inclusiv, în cursul unui an fiscal, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea.

Reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic, determinate pe baza normelor de venit:

- normele anuale de venit se ajustează în funcție de anumite criterii stabilite de lege prin reducerea acestora cu 30%, în situația în care sunt îndeplinite cel puțin 3 dintre acestea;

- norma anuală de venit/norma anuală de venit ajustată, după caz, se reduce astfel încât să reflecte perioada din anul calendaristic pe parcursul căreia închirierea a fost efectuată;

- în cazul începerii sau încetării închirierii în scop turistic, în cursul anului fiscal, pentru determinarea venitului anual stabilit în funcție de norma anuală de venit/norma anuală de venit ajustată, va fi luată în calcul valoarea normei lunare de venit / normei lunare de venit ajustată, corespunzătoare perioadei de închiriere;

- contribuabilii au obligația, pentru fiecare an fiscal, să completeze și să păstreze, fișa capacității de cazare și să depună la organul fiscal competent până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – cap.I Date privind veniturile realizate;

- impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit/normei anuale de venit ajustate/venitului anual, după caz, impozitul fiind final.

Reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic în cazul depăşirii numărului de 5 camere în cursul anului fiscal:

- contribuabilii care într-un an fiscal au realizat astfel de venituri determină începând cu anul fiscal următor, venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;

- contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului;

- impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, impozitul fiind final.

Pilonul II

În cadrul veniturilor din pensii se propune preluarea din normele metodologice, a reglementărilor cu privire la stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate, acordate în conformitate cu prevederile legislației privind fondurile de pensii administrate privat (Legea nr.411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), şi ale legislației privind pensiile facultative (Legea nr.204/2006 cu modificările şi completările ulterioare), în sensul că plafonul de venit neimpozabil stabilit potrivit Codului fiscal se acordă pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.

Clarificarea acordării plafonului de venit neimpozabil în cazul veniturilor din pensii primite de moștenitorii legali ai participanților la fondurile de pensii, în sensul că plafonul de venit neimpozabil, se acordă pentru fiecare drept de pensie, indiferent dacă acestea sunt acordate de la același fond de pensie.

Pensiile speciale pentru primari, venituri din alte surse

Se propune includerea în categoria venituri din alte surse și stabilirea tratamentului fiscal pentru indemnizaţiile lunare acordate pentru limită de vârstă persoanelor care au exercitat calitatea de primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ. Potrivit actului normativ menționat, reglementarea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.

Impozit pe venit pentru banii primiți de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților

Se propune, în cadrul veniturilor din alte surse, reglementarea distinctă a regimului fiscal aplicabil veniturilor obținute de către cesionari de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ca urmare a valorificarii dreptului de creanță dobândit în legatură cu măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare. Prin cesionar se înțelege persoana, alta decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia.

Impozitul pe venit se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut și se reține la sursă, la fiecare plată, de către Casa de Economii și Consemnațiuni.

Contribuabilii nu au obligaţia de a depune declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Impozitul reprezintă impozit final. Plata impozitului datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următor celei în care a fost reținut.

Declarația unică pentru persoanele care realizează venituri din activități independente

Se clarifică valoarea indicatorului salariul minim brut pe țară utilizat la stabilirea contribuțiilor sociale în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente și alte categorii de venituri, pentru care se datorează CAS și CASS, în funcție de încadrarea în plafonul anual de 12 salarii minime brute pe țară, în situația în care prin hotărâre a Guvernului se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară.

Se propune modificarea termenului de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plată al acestora, de la data de 15 martie, inclusiv, la data de 25 mai.

Crește acciza la țigări

Având în vedere că nivelul actual al accizei totale pentru țigarete nu reprezintă cel puțin 60 % din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, se impune creșterea nivelul accizei totale pentru țigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, de la 483,74 lei/1.000 țigarete la 503,97 lei/1.000 de țigarete.

Impozite și taxe locale

A fost clarificat conform principiilor din Codul fiscal, ca în cazul clădirilor și terenurilor la care se constată diferențe cadastrale, ca impozitul pe clădiri și teren să se datoreze conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează lucrarea cadastrală la oficiile de cadastru.

Se propune ca în cazul clădirilor/terenurilor pentru care se datorează taxa pe clădiri/teren în temeiul unui contract de concesiune, administrare, folosință cu o durată mai mare de un an , taxa să se achite în 2 tranșe egale , identic ca în cazul impozitului pe clădiri /teren , respectiv la datele de 31 martie și 30 septembrie.

Se propune, identic ca în cazul impozitului pe clădiri/teren, pentru plata cu anticipație pe întregul an a taxei pe clădiri/teren pâna la data de 31 martie , ca autoritățile locale să poată decide acordarea unei bonificații de până la 10%.

Se aduc clarificări în ceea ce privește acordarea scutirii de la plata impozitului pe mijloacele de transport specializate pentru transportul stupilor în pastoral, folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral, în sensul că scutirea se acordă numai în cazul acelor mijloace de transport omologate de către Registrul Auto Român.

Se clarifică data declarării unui mijloc de transport, dobândit din străinătate, în evidențele administrației publice locale, în sensul că proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data eliberării cărții de identitate de către Registrul Auto Român.

Noutăți pe zona Codului de procedură fiscală

• Reglementarea instituirii și ridicãrii popririlor în mediul electronic, astfel încât poprirea sã fie ridicatã la îndestularea sumei poprite, iar debitorului sã îi fie eliberate conturile cât mai repede. Prin aceastã mãsurã se are în vedere dezvoltarea sistemului informatic propriu al MFP/ANAF, prin intermediul cãruia sã se gestioneze popririle ºi activitãțile aferente de stingere a acestora, astfel încât sã nu necesite din partea bãncilor un efort de dezvoltare important în propriile sisteme informatice.

• Suspendarea inspecției fiscale în situația sesizãrii organelor judiciare, în scopul implementãrii Cauzei Lungu, în considerarea faptului cã CEDO a criticat România prin prisma faptului cã, prin procedurile în vigoare, a permis ca referitor la același contribuabil și pentru aceeași situație de fapt sã se declanșeze douã proceduri: o procedurã administrativã și o procedurã penalã.

• Posibilitatea efectuãrii reverificãrii inspecției și la cererea contribuabilului în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevãzute de lege, în scopul implementãrii Cauzei Zabrus (C-81/17) în considerarea faptului cã CJUE a sesizat un dezechilibru în respectiva cauzã între drepturile contribuabilului și drepturile organelor fiscale.

• Sancțiunea cu nulitatea a actului administrativ fiscal în situația în care organul fiscal nu respectã anumite obligații stabilite de lege în sarcina acestuia.

• Schimbarea competenței de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP. Scopul acestei mãsuri este de a crește gradul de încredere a contribuabililor în sistemul fiscal prin asigurarea unui nivel superior de independențã și, implicit, premise pentru creșterea imparțialitãții în luarea deciziilor cu privire la contestațiile formulate de contribuabili împotriva tuturor actelor emise de administrația fiscalã. Practic, structurile de soluționare a contestațiilor existente la nivelul ANAF vor fi preluate în cadrul MFP.

• Reglementarea posibilitãții de reexaminare a deciziei de soluționare a contestației în anumite situații, expres prevãzute de lege în scopul încetãrii procedurilor judiciare costisitoare atât pentru contribuabili, cât și pentru administrația fiscalã, degrevarea instanțelor judecãtorești de asemenea litigii și evitarea plãții de cãtre organele fiscale de cheltuieli de judecatã, dobânzi sau alte sume în cazul în care se apreciazã cã actul emis nu este în conformitate cu dispozițiile legale. Aplicarea efectivã: începând cu data de 1 noiembrie 2019.