​Budapesta a primit anul trecut 6,6 milioane de turiști străini, în timp ce Bucureștiul doar 1,2 milioane. De ce există un decalaj atât de mare? Dincolo de diferențele culturale, istorice și naturale, există și diferențe semnificative privind modul în care ungurii și românii au înțeles ce au de făcut pentru a crește turismul local. Promovarea, infrastructura de transport, organizarea de evenimente și festivaluri sunt doar câteva dintre lucrurile care fac diferența.

Parlament BudapestaFoto: Hotnews

​„Hello, Budapest!”, în loc de „Hello, Bucharest!” au zis atât de mulți artiști străini care au venit să cânte în România, de la Dr. Alban la Iron Maiden, încât la un moment dat s-a lansat și o campanie pentru a-i face pe străini să înțeleagă diferența dintre cele două orașe.

Uneori, confuziile de genul ăsta sunt amuzante. Până la urmă și Viorica Dăncilă s-a dus la Podgorica și a zis că se bucură că se află în Pristina de a râs tot internetul de premierul României. Din punct de vedere practic însă, nu mai e deloc amuzant dacă străinii cunosc capitala Ungariei, dar nu au auzit de cea a României. Mai ales atunci vor să meargă în vacanță și să spargă niște bani.

Budapesta a înregistrat anul trecut un număr record de turiști străini: 6,6 milioane de vizitatori, motiv pentru care a și câștigat titlul de „cea mai bună destinație pentru 2019”, acordat de European Best Destination.

În București, cifrele oficiale arată că în 2018 au venit 1,2 milioane de străini, în creștere față de anii trecuți, dar tot la mare distanță față de capitala vecină și prietenă. Mai exact, în capitala României au fost de 5,5 ori mai puțini vizitatori decât în Budapesta.

Toate datele arată că turismul din Ungaria e pe val, în timp ce în România este acolo pe unde a fost tot timpul: în ușoară creștere, dar la mare distanță de potențial.

Nu mi-am propus să fac o analiză a turismului românesc, vreau doar să fac o comparație între București și Budapesta pentru a vedea de ce există o diferență atât de mare între cele două orașe. Sigur, există multe motive care țin de istorie, de specificul diferit al celor două țări, dar sunt și foarte multe care au legătură cu prezentul. Să le luăm pe rând.

Budapesta se promovează mult mai bine decât Bucureștiul

Primul lucru pe care trebuie să-l faci dacă vrei să aduci străini în București este să-l promovezi corespunzător. Pune-te acum în pielea unui occidental care vrea să-și ia o săptămână de vacanță în Europa de Est și începe să caute informații. Dacă intră pe Lonely Planet, de exemplu, o să citească asta:

„Budapesta are ceva pentru toată lumea- de la istoria dramatică și arhitectura flamboiantă până la apele termale terapeutice și o viață de noapte care este nemaiîntâlnită în Europa de Est și Centrală”.

Lonely Planet are un capitol și pentru București. Care începe exact așa: „deși primește uneori câte o lovitură dură, este în realitate dinamic, energic și foarte distractiv Mulți călători petrec în capitala României o seară sau două, înainte de a pleca în Transilvania, dar nu e timp suficient pentru a vedea totul”.

Eu înțeleg aici că Bucureștiul e mai degrabă un oraș de tranzit spre Transilvania decât o destinație de sine stătătoare. Plus, că are o problemă cu reputația.

Acesta este doar un exemplu, dar unul relevant. Până la urmă a cui e vina dacă străinii nu te cunosc la adevărata ta valoare?

Și Ungaria e țară cu probleme, cu un trecut comunist. Numai că anul trecut, vecinii noștri au investit 4,7 milioane de euro doar pentru a-și promova capitala, în timp ce românii au avut 2,9 milioane de euro pentru toată țara.

Nu sunt puțini bani nici aceștia, dar dacă te uiți cu ce efecte s-au cheltuit, te iei cu mâinile de cap. O jurnalistă franceză care anul trecut a fost invitată la un Press Trip organizat de Ministerul Turismului din România a povestit momentele penibile prin care au trecut invitații străini din cauza organizatorilor. Decât să inviți jurnaliști străini la tine acasă și să faci numai gafe în serie, mai bine îți vezi de treabă.

Budapesta are o infrastructură de transport mult mai bună decât Bucureștiul

Să zicem că te hotărăști totuși să petreci câteva zile în București. Următorul lucru de care te lovești e infrastructura de transport. Iar aici ungurii stau din nou mai bine. Aeroportul din Budapesta a avut aproape 15 milioane de călători în 2018, fiind aeroportul cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est. Aeroportul din Otopeni a avut 13,8 milioane de pasageri dar la o populație dublă față de cea a Ungariei.

Iar dacă vorbim de infrastructura rutieră, apoi Budapesta este de mult timp conectată la la vestul Europei, pe când Bucureștiul încă așteaptă acest lucru. Și va aștepta probabil încă mult timp de acum înainte. În ceea ce privește infrastructura de transport din oraș, din nou, nicio legătură. Bucureștiul e în fruntea topului european al orașelor cu cel mai infect trafic, iar informația asta o găsești pe toate site-urile.

În Budapesta s-a mai deschis recent o linie de metrou, M4 (Green line), iar traficul rutier e cât se poate de civilizat. Nici vorbă de haosul din capitala României.

Evenimente, competiții, festivaluri de muzică. Budapesta iese câștigătoare

Sziget Festival, care are loc în luna august pe o insulă de pe Dunăre, este unul dintre cele mai mari festivaluri de Europa. Nici România nu duce lipsă de festivaluri mari. Numai că ele sunt în Cluj, Electric Castle și Untold, nu la București. Și probabil că și în alegerea asta a cântărit foarte mult lipsa infrastructurii de transport. Pentru un străin din vest este mult mai convenabil să ajungă la Cluj, decât la București.

În Budapesta mai e și Hungaroring-ul, pentru Formula 1, plus alte competiții sportive. Iar zilele trecute în capitala Ungariei avea loc un campionat mondial de scrimă.

În București, în afara unor concerte cu trupe mari, nu se întâmplă nimic care să atragă turiști străini.

Celebrele băi cu ape termale din Budapesta

După cum spuneam, există și motive obiective pentru care Budapesta este preferată de turiștii străini în locul Bucureștiului. Iar unele țin de natură. Băile termale din Budapesta sunt construite pe la 1500 și sunt celebre în Europa. Băile Szechenyi, de exemplu, sunt cele mai mari băi termale din Europa. Pe de altă parte și Bucureștiul are ape termale.

„Bucureștiul stă pe un izvor de apă termală și fie se știe acest lucru și nu a fost valorificat, fie nu se știa până acum”, spunea la un moment dat Elena Udrea. N-am rezolvat până în ziua de azi dilema.

Turismul balnear din București a rămas la stadiul de poveste. Cu excepția unui complex privat cu ape termale din nordul Capitalei. E prea puțin pentru a transforma Bucureștiul într-o destinație balneară cu rezonanță europeană.

Dunărea versus Dâmbovița

Natura a fost mai darnică cu Budapesta decât cu Bucureștiul. De pe dealuri poți vedea panorama orașului, iar Dunărea care desparte Buda de Pesta oferă priveliști superbe. Podul cu lanțuri de peste fluviu este un obiectiv turistic în sine, fiind deschis în 1849. Pe de altă parte, și Bucureștiul are Dâmbovița și aproape fiecare primar care a câștigat alegerile a promis că va amenaja râul pentru plimbări cu vaporașele și tot felul de distracții. Evident, că nu s-a întâmplat nimic. Până la vaporașe cu turiști, măcar să ajungem să nu mai fie plin de gunoaie.

Castelele din Budapesta versus Casa Poporului

Între Budapesta și București există diferențe mari de ordin istoric. Capitala Ungariei a fost construită să fie o capitală încă de la început, în timp ce Bucureștiul s-a dezvoltat haotic. Budapesta e plin de castele și de monumente istorice. De exemplu, nu există nimic în București care să se compare cu castelul Buda, un complex care a aparținut regilor austro-ungari și a fost construit în secolul XIV. Palatul Parlamentului din Budapesta este pe lista obiectivelor turistice în toate ghidurile: un palat construit la sfârșitul secolului IX de un arhitec renumit. Palatul Parlamentului din București este trecut la capitolul „curiozități ale dictaturii”. Dacă ești pasionat de trecutul comunist al României atunci ai motive să mergi la Casa Poporului. Dacă nu te frământa dictatura și Ceaușescu atunci nu ai ce căuta acolo.