​​Situația financiară a Complexului Energetic Oltenia, companie cu 13 mii de angajați, este din ce în ce mai gravă. Anul 2019 se anunță chiar mai prost pentru companie, după ce anul trecut a înregistrat pierderi de peste 1,1 miliarde de lei. Directorii societății sunt încă în funcții, iar Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, pare neputincios în fața întregii situații.

Complexul Energetic OlteniaFoto: AGERPRES

Sindicatele de la CE Oltenia cred că pierderile la 5 luni se ridică la 600 milioane de lei, iar la 4 luni au fost de 300 de milioane de lei, scrie presa gorjeană.

Ion Rușeț, consilier al Directoratului, a spus că pierderea la 4 luni de 300 de milioane este din cauza costurilor cu certificatele de emisii de dioxid de carbon, potrivit ziarului Pandurul. Până acum, șeful directoratului, Sorin Boza, nu a vorbit despre situația financiară a companiei, susținând că bilanțul la șase luni va fi prezentat la jumătatea lunii iulie.

Marius Dumitrașcu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a criticat dur directoratul CE Oltenia, potrivit Pandurul.ro. Acesta acuză faptul că societatea nu a cumpărat certificate de emisii de dioxid de carbon când erau mai ieftine, cu 7-8 euro certificatul, ci mai târziu când prețul era deja de 3 ori mai mare.

"Ceea ce este trist, ceea ce mă face pe mine să urlu câteodată, este că au fost momente în timp pe parcursul anului 2018 când au avut disponibil, au avut bani în conturi, certificatele erau în medie 7 euro și nu le-au achiziționat, deși tendința era de creștere, erau informații în acest sens", a spus Dumitrașcu, citat de Pandurul.

La începutul lunii trecute, circulau informații potrivit cărora directoratul companiei va fi schimbat pe 1 iulie. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă există tensiuni uriașe la nivelul Ministerului Energiei, dar și la nivel politic.

Potrivit surselor HotNews.ro, premierul Viorica Dăncilă ar fi cerut partenerului de coaliție ALDE schimbarea lui Anton Anton din funcția de ministru al energiei, tocmai pentru proasta gestionare a situației de la CE Oltenia. Anton Anton este membru ALDE.

HotNew.ro a arătat luna trecută că există incertitudini legate de continuarea activității companiei, ceea ce ar pune mari probleme atât de ordin social, cât și de siguranță energetică. Practic, în Gorj este o bombă socială având în vedere numărul foarte mare de angajați ai companiei. Mai este si problema legată de siguranța energetică, în condițiile în care CE Oltenia asigură cam un sfert din consumul național de energie.

Continuarea activității este pusă sub semnul întrebării, potrivit unui raport al auditorului independent. "Atragem atenția asupra Notei 34 "Continuarea activității" la situațiile financiare, care menționează faptul că, în principal din cauza creșterii imprevizibile a prețului certificatelor privind emisia de gaze cu efect de seră, Societatea înregistrează la 31 decembrie 2018 o pierdere de 1.133,5 milioane lei și prezintă active curente nete negative în sumă de 1.498,1 milioane lei. De asemenea, indicatorii financiari asumați prin contracte de credit bancar nu sunt îndepliniți. Aceste aspecte conduc la un risc ridicat privind posibilitățile Societății de a-și onora obligațiile pe termen scurt. Aceste condiții, împreună cu datele prezentate în Notă, indică existența unei incertitudini semnificative cu privire la capacitatea Societății de a-și continua activitatea", se arată în raportul auditorului independent. Vezi AICI documentul.

Acționarii companiei, Ministerul Energiei fiind majoritar, au luat act pe 27 mai (imediat după alegeri) de raportul consiliului de supraveghere aferent anului 2018, document care arată că pierderile pe anul trecut au depășit 1 miliard de lei. Până atunci, aceste cifre nu au fost cunoscute public. Vezi AICI raportul.

Ministerul Energiei, controlat acum de ALDE, prin Anton Anton, a cunoscut situația dezastruoasă, însă nu a luat nicio măsură pentru a nu se ajunge aici. De altfel, în octombrie anul trecut, chiar Guvernul a aprobat o hotărâre prin care a fost rectificat bugetul companiei, fiind estimată o pierdere de 975,3 milioane lei, după ce în aprilie fusese prevăzut un profit de 70 de milioane lei. Inițiatorul Hotărârii de Guvern a fost Ministerul Energiei, acționarul majoritar.

Nici măcar bugetul rectificat nu a fost îndeplinit, pierderea fiind de peste 1,13 miliarde lei.

Șefii companiei dau vina pe costurile foarte mari cu certificatele de emisii de dioxid de carbon. Acestea trebuie achiziționate obligatoriu, anual, pentru a obține dreptul de funcționare, în condițiile în care compania este un mare poluator. În cazul CEO, au ajuns să depășească 40% din cifra de afaceri.

Într-adevăr, certificatele sunt scumpe, însă au existat o serie de atenționări, inclusiv la nivelul ministerului, legate de faptul că managementul companiei ar fi refuzat achiziționarea lor când erau mai ieftine.

De altfel, există un raport al Corpului de Control al Ministerului Energiei care ar arăta că modul în care au fost achiziționate certificatele a creat un imens prejudiciu companiei. În urma unei solicitări făcute de HotNews.ro, Ministerul Energiei a răspuns că au fost descoperite fapte care intră sub incidența legii penale, motiv pentru care a fost aprobată sesizarea organelor de urmărire penală.

Potrivit unor sesizări transmise în cursul anului trecut către Ministerul Energiei, intrate în posesia HotNews.ro, managementul companiei ar fi refuzat să aprobe achiziționarea de certificate pentru anul 2017, când prețul lor varia între 4 și 7 euro. Certificatele au fost achiziționate cu întârziere, când prețul lor deja urcase la o medie de 12,5 euro.

Complexul Energetic Oltenia a avut probleme și cu achiziționarea certificatelor pe 2018. Nu avea suficienți bani, motiv pentru care s-a împrumutat, în aprilie, cu 500 de milioane de lei, de la 6 bănci. Împrumutul a fost făcut rapid, compania fiind presată de timp, în condițiile în care trebuia să cumpere certificatele aferente anului trecut până la data de 1 mai.

Rămâne de văzut cum va acoperi acest împrumut. Cele șase bănci care au avut încredere să acorde împrumutul sunt: Alpha Bank România (50 milioane lei), BCR (120 milioane lei), Eximbank (80 milioane lei), Banca Transilvania (50 milioane lei), CEC Bank (100 milioane lei) și Raiffeisen Bank (100 milioane lei).

Nici 2019 nu a început foarte bine. Reamintim că în iarnă, minerii au intrat în grevă spontană, oprind activitatea, din cauza salariilor mici. Criza de la CE Oltenia a durat câteva zile, până când conducerea companiei a aprobat majorarea salariilor. Practic, atunci s-a declanșat o criză în sectorul energetic, crescând foarte mult importurile. Cu foarte mare greutate a fost oprită acea grevă.