Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), a susținut, vineri, că pentru a crește nivelul de intermediere financiară din România, este nevoie de lichiditate și de capital pentru bănci. Președintele ARB a reamintit că România are cel mai scăzut grad intermediere financiară din Europa, respectiv de aproximativ 26%, la finele anului trecut, în condițiile în care intermedierea financiară reprezintă raportul dintre creditul neguvernamental și PIB.Oprescu a prezentat vineri un studiu realizat de PwC despre creșterea intermedierii financiare din România.

Imagine din timpul conferintei de vineri a ARB si PwCFoto: Hotnews

• Vezi aici principalele concluzii ale studiului.

Care sunt câteva din concluziile studiului:

• ​România se situează sub media UE de 83%, în ceea ce privește intermedierea financiară, dar și sub cea a țărilor cu economii emergente ( e.g. Polonia și Cehia – 52%, Bulgaria 51%)
  

• Intermedierea financiară a scăzut la 26,4% în 2017, de la o medie de ~39% in anii 2010- 2011. În același timp, ratele ROBOR la 3 și 6 luni au înregistrat un trend descrescător, revenind pe creștere începând cu 2017, în rezonanță cu evoluția inflației. Deși ratele scăzute ale dobânzilor ar fi trebuit să impulsioneze creditarea, intermedierea financiară s-a aflat într-un continuu trend descrescător
  

• Scăderea intermedierii financiare a fost generată de un cumul de factori, cei mai importanți fiind volatilitatea cadrului legislativ și situația economică precară a IMM-urilor (capitaluri negative, profitabilitate și lichidate în declin). La descreșterea intermedierii financiare a contribuit de asemenea și procesul de curățare a bilanțurilor de credite neperformante demarat de instituțiile bancare în perioada imediat următoare crizei.
  

• Relația dintre sectorul financiar și creșterea economică a fost analizată în numeroase studii de specialitate, pe parcursul mai multor ani. Plecând de la o analiză a 80 de țări, pe durata a 30 de ani, aceste studii demonstrează că intermedierea financiară creează premisele necesare creșterii economice viitoare

• Astfel, s-a demonstrat că nivelul dezvoltării și intermedierii financiare este puternic asociat cu creșterea reală a PIB pe cap de locuitor, cu rata acumulării de capital fizic și cu îmbunătățirea eficienței cu care economiile folosesc capitalul. Din analiza structurii PIBului, se remarcă faptul că în ultimii 10 ani, rolul investițiilor în creșterea economică a fost în scădere cu 10 puncte procentuale, România având una dintre cele mai scăzute activități de investiții din UE (doar 68% dintre firme au investit în 2018, comparativ cu 87% la nivelul UE). În contextul unei nevoie acute de investiții, companiile nefinanciare preferă surse alternative de finanțare cum ar fi autofinanțarea, creditul furnizor, credit intra-grup și împrumuturi de la acționari
  

• Raportul între creditul comercial și creditul financiar este de aproximativ 3:1, ceea ce crește riscul de blocaj financiar
  

• Accesarea finanțării bancare se dovedește a fi dificilă, în contextul în care firmele se confruntă cu următoarele probleme: 1. Insuficiența garanțiilor eligibile 2. Lipsa de know-how pentru a structura proiecte viabile din punct de vedere financiar 3. Subcapitalizarea companiilor 4. Birocrație, proceduri excesive de obținere a fondurilor UE 5. Nivel scăzut de educație financiară
  

• Rata dobânzii la credite este influențată atât de factori endogeni, reprezentați de modul de operare al băncilor ca și intermediar financiar (costul finanțării, costul riscului de credit aferent creditelor acordate și costurile operaționale), cât și de factori exogeni, precum instabilitatea fiscală și de volatilitatea mai ridicată a ciclului economic cu creșteri peste media regională urmate de recesiuni mai ample, volatilitate care este accentuată de politicile prociclice., care pun presiuni pe costul riscului
  

• Ponderea costului riscului în total dobândă (2%) reflectă ultimii 4 ani, când rata creditelor neperformante a scăzut puternic de la 13.5% in 2015 la 4.9% la sfârșitul lui 2018. Media pe ultimii 10 ani s-a menținut, în schimb, peste 13%. În ceea ce privește randamentul activelor, România se situează pe locul 8 din 26, cu o valoare a ROA de 0,4%, marginal mai bună decât valoarea medie a Uniunii Europene de 0,3%, dar semnificativ mai mică decât în alte state din Europa Centrală și de Est, precum Cehia (1,2%), Estonia (1,1%), Bulgaria și Polonia (1,0%), Slovacia (0,9%)
  

• Similar, din punctul de vedere al randamentului capitalului propriu (ROE) România se situează pe locul 10 din 26, cu o valoare de 3,9%, semnificativ mai mică decât în alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Cehia (13,2%), Slovacia (9,7%), Polonia (9,5%), Bulgaria (8,3%), Estonia (6,0%)
  

• Din perspectiva raportului dintre costurile și veniturile operaționale, România se situează pe locul 10 din 26, valoarea acestui indicator de eficiență fiind inferioară altor țări din ECE, cum ar fi Estonia (44%), Cehia(47%) și Lituania (53%).

Pentru a crește intermedierea financiară, Sergiu Oprescu a menționat că presupune să identificăm anumite modalități și resurse, scrie Mediafax. Astfel, pentru a crește intermedierea financiară din România, „o primă resursă este lichidiatea sau economisirea internă sau accesarea de economisire externă”, iar o a doua resursă este „capitalul băncilor”, conform președintelului ARB.

„Suntem într-un mediu extrem de reglementat în sistemul bancar. Ca urmare, această resursă capitalul bancar este o resursă neceasară, pentru că avem nevoie și de lichidiate, dar este absolut necesară pentru a evalua necesarul de intermediere financiară”, a mai spus Oprescu.

În plus, strategia pentru a atinge un grad de intermediere mai ridicat presupune ca prim pas stabilirea obiectivului, care în opinia lui Oprescu poate fi acela de a „ajunge până la nivelul de dinainte de criză”. Al doilea pas este de a stabili cum se poate ajunge până acel obiectiv, iar un al treilea pas este legat de cele două resurse menționate.

Un al patrulea pas este găsirea acelor mecanisme care să faciliteze atingerea obiectivului, a mai susținut președintele ARB. „Poate un mecanisme este folosirea mai eficientă a capitalului”, a mai spus Oprescu. Iar ultimul pas este să coagulăm în jurul acestui obiectiv toți actorii relevanți ai piețet, a conchis șeful ARB.