Din lipsă de personal, Germania vrea să formeze îngrijitori medicali în alte țări. Personalul de îngrijire și asistență medicală este departe de a fi suficient în Germania. Ministrul federal al Sănătății planifică să finanțeze școli de formare profesională în străinătate. Elena B. lucrează de patru ani ca îngrijitoare medicală la o casă de bătrâni de lângă Leipzig. ”E mult de lucru și am multe responsabilități, dar îmi place și mă bucur că am găsit acest loc de muncă”. Românca, în vârstă de 40 de ani, a făcut la început cursuri de integrare în Germania, care includ limba germană, iar instituția a angajat-o imediat după interviu. Elena a ocupat așadar unul dintre cele 35.000 de locuri vacante în Germania în domeniul personalului de îngrijire și asistență medicală. Numai că sud-est europenii și alți străini care își caută de lucru în Germania în acest domeniu nu mai sunt de ajuns, scrie Deutsche Welle.
”Poliția nu m-a căutat niciodată în trei ani!”. Libertatea l-a găsit în Anglia pe tânărul care a văzut cum comisarul a lovit-o pe Ana pe zebră. În timp ce procurorii și polițiștii tergiversează de trei ani dosarul Anei Maria Tănasă, ziarul a descoperit că suspectul Eugen Sandu, fost șef al Gărzii de Mediu Iași, a luat legătura cu un martor! Comisarul recunoaște că a vorbit cu martorul acasă la el, dar spune, prin avocatul Munteanu, că „nu am știut că e martor în dosar și nu i-am zis decât să declare adevărul, că Dumnezeu e Sus”. „Accidentul a fost pe 2 decembrie 2015 dimineața și poliția mi-a zis că mă va căuta seara, când revin de la școală. Am absolvit liceul, am muncit un an în România, de un an lucrez în Anglia, suntem în 2 decembrie 2018 și nu m-a căutat nimeni! Voi, ziariștii, sunteți primii” – Iulian Dumitriu, martor ocular al accidentului, scrie Libertatea.
Cât mai întârzie metroul din Drumul Taberei. “Un ritm mai lent decât ar trebui”. Primul tronson al Magistralei 5 de metrou va avea o lungime de 6,871 kilometri, un depou şi zece staţii, dar nu va putea fi utilizat decât după o sentinţă în procesul Metrorex-Astaldi. Lucrările la Magistrala 5 de metrou vor fi finalizate în primul trimestru din 2019, a afirmat, luni, Dumitru Şodolescu, directorul general al Metrorex. Întrebat când va circula efectiv primul tren pe Magistrala 5 de metrou, şeful Metrorex a menţionat că în maximum 10 luni de la data când instanţa va da o sentinţă definitivă în procesul ce există pe rol cu societatea, potrivit Stirile ProTv.
Ce sunt vlahii, și dacă vorbesc ei o limbă aparte, precum și despre mincinosul Henri Coandă. Insistența istorică a României în a-i privi pe vlahii din Balcani doar ca pe niște români mai neșcoliți și niște „frați uitați” e în parte cauza decăderii demografice și culturale a acestora. Dorința României de a le impune acestora eticheta de „români” a dus la ostilitate împotriva lor mai peste tot în Balcani, într-o perioadă în care țările se temeau să piardă teritorii. Statul român a construit școli pentru aromâni în Balcani, dar acelea erau școli românești, de limbă română, iar nu așezăminte de învățământ menite a le dea vlahilor o identitate și o fundație culturală proprii, scrie Radio Europa Libera.
Învățământul primar primește cei mai puțini bani din cheltuielile cu Educația, dar este singurul al cărui număr de elevi crește în orașele mari. Învățământul primar este subfinanțat, în România. Datele Eurostat arată că din cheltuielile totale pentru Educație, țara alocă doar 20,3% pentru ciclul primar de învățământ. Asta în vreme ce Danemarca și Lituania alocă 44,9% și respectiv 37,4%. Alocarea cea mai mare este la noi pentru învățământul secundar. Necesitatea finanțării mai mari pentru ciclul primar ar trebui să fie clară, dacă ne uităm la datele INS, care arată că dintre toate ciclurile de învățământ, doar în primar a crescut numârul elevilor, cu 7,3% din 2007 până în 2016. În schimb numărul sălilor de clasă a scăzut de la 76.237 în 2007 până la 69.061 ăn 20176. Numărul educatoarelor a scăzut și el cu peste 12%, de la 52 de mii în 2007, la 45 de mii in 2016, scrie Edupedu.
Gestul impresionant al unei fetițe din Bistrița. A creat un auxiliar școlar pentru copiii cu autism. Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism Micul Prinț Bistriţa a dezvăluit povestea emoționantă a unei fetițe de clasa a IV-a care a creat un caiet special cu fișe de lucru pentru colegul ei cu autism. Ideea i-a venit după ce a văzut că însoțitorul copilului îi făcea zilnic astfel de fișe. Colecția de fișe s-a transformat într-un auxiliar școlar tipărit în 1.000 de exemplare, care va putea fi descărcat și online. „Alexandra și Vlad sunt colegi în clasa a IV-a la Școala Gimnazială nr. 4 din Bistrița de la începutul școlii. Deși sunt în aceeași clasă, Alexandra și Vlad sunt foarte diferiți. Băiatul a fost diagnosticat cu tulburări din spectrul autist la vârsta de 2 ani și de atunci face intensiv terapie de recuperare, scrie Libertatea.
Un fotograf italian a rămas uimit de ce a descoperit într-o vizită în Transilvania. Fotograful a realizat o serie de călătorii în estul Europei pentru a surprinde imagini reprezentative pentru viaţa locuitorilor. În România, odată ajuns la Bucureşti, a plecat spre Transilvania. Italianul a vizitat castelele Bran, Braşov şi cel de la Hunedoara, precum şi zonele rurale ale regiunii unde a intrat în contact cu modul de viaţă al oamenilor din satele prin care a poposit. „M-am aflat deodată în mijlocul a două epoci, suspendat undeva între secolul XXI şi al XV-lea, cu primul care încearcă să-l împingă pe al doilea afară din scenă, dar cu cel din urmă care opune rezistenţă şi nu se dă plecat", citeaza Ziarul de Iasi.
Un băiețel de 9 ani a reușit să schimbe o lege în orășelul în care locuiește. Un băieţel de 9 ani i-a convins pe edilii unui orăşel din Colorado să ridice o interdicţie veche de aproape un secol privind bătăile cu bulgări de zăpadă. Ştie deja cine va fi prima lui ”ţintă”, frăţiorul cu 5 ani mai mic. Dane Best, din Severance, o aşezare unde iarna ninge ca în poveşti, şi-a prezentat argumentele la o şedinţă a consiliului local, iar aleşii au votat în unanimitate pentru ridicarea interdicţiei. “Cred că e o lege învechită. Vreau să pot arunca bulgări de zăpadă fără să dau de bucluc”, a pledat micul Dane. De luni bune militează pentru această cauză şi a început prin a le trimite scrisori colegilor de clasă, solicitându-le sprijinul, scrie Stirile ProTv.
De la „roşu vişiniu“ la „roşu închis“: paşapoartele electronice, schimbate din nou. Printr-o modificare legislativă, Ministerul Afacerilor Interne vrea să schimbe forma paşapoartelor electronice. În primul rând se doreşte schimbarea culorii copertei paşaportului electronic simplu din ,,roşu vişiniu” în ,,roşu închis”. MAI susţine că viitoarele paşapoarte vor „asigura un puternic impact vizual la prezentarea documentelor de călătorie, de către titulari, personalului cu atribuţii în verificarea acestor documente la controlul la frontieră”. Oficialii susţin că prin adoptarea acestor culori, paşaportul românesc se va alinia trendului european existent în acest domeniu, potrivit Adevarul.
