Marea Britanie este al șaselea partener comercial al României dintre statele membre UE, potrivit valorii schimburilor de bunuri care a depășit 4 miliarde de euro anul trecut, respectiv 2,3 miliarde euro în prima jumătate a lui 2018. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană de la 1 aprilie 2019 va avea impact asupra operatorilor economici care acum pot să transporte liber, fără obstacole și controale la frontiere, mărfuri în Regatul Unit.
Noi cerințe vamale și comerciale
Astfel, după Brexit, aceștia se vor confrunta cu cerințe vamale și comerciale noi, cum ar fi vămuirea mărfurilor, dovedirea originii si recalcularea ei. Nu în ultimul rând, circulația in regim suspensiv prin sistemul EMCS nu va mai fi posibilă, cel mai probabil, în schimburile cu produse accizabile. Așadar, importatorii de băuturi alcoolice din Marea Britanie, de exemplu, vor trebui sa-si reanalizeze modelul de business și să aplice pentru autorizații suplimentare din perspectiva accizelor.
În acest nou context, multe companii europene sau/și românești care vor să importe/exporte din/către Marea Britanie vor fi nevoite sa realizeze formalități vamale pentru prima dată. Este vorba de companii care, în prezent, efectuează schimburi comerciale numai cu Uniunea Europeană, de exemplu, livrări intracomunitare către Uniunea Europeană pentru care nu sunt necesare formalități vamale.
Povara administrativă
Toate aceste cerințe vor genera o povară administrativă suplimentară, cu anumite costuri. De exemplu, o declarație vamală este formată din opt părți, având 54 de căsuțe care trebuie completate și depuse pentru fiecare transport.
Un alt impact major al Brexit va fi în calculul de origine a mărfurilor. Mărfurile originare din Regatul Unit care sunt încorporate în mărfurile exportate în UE către țări terțe nu se vor mai califica drept “materii prime originare din UE”, fapt care va influența calculul de origine preferențială/nepreferențială. Originea preferențială permite reducerea sau eliminarea taxelor vamale în cadrul schimburilor comerciale dintre UE și țări non-UE în baza unor acorduri comerciale semnate între aceste părți.
Având în vedere că Marea Britanie intenționează să-și negocieze propriile acorduri comerciale cu țări terțe, implicit, nu va mai fi parte din cele ale UE și nu îi vor mai fi aplicabile. Aceste acorduri ale Marii Britanii cu țări terțe urmează să fie negociate în perioada de tranziție, respectiv între 30 martie 2019 și 31 decembrie 2020, și vor putea intra în vigoare abia din 2021.
În această perioadă de tranziție de 21 de luni, se va aplica o serie de măsuri tranzitorii, însă Marea Britanie nu va mai avea drept de decizie în UE. Este posibil ca principiul liberei circulații valabil în UE să fie încă aplicat în această perioadă de tranziție. Prin urmare, nu se vor impune taxe vamale în schimburile comerciale dintre UE și Marea Britanie, dar formalitățile vamale vor fi obligatorii și se vor realiza.
Concluzie
Cele șase luni reprezintă un termen rezonabil, dar scurt, pentru ca societățile din România să-și “cartografieze” tranzacțiile cu Marea Britanie, să-și renegocieze contractele cu furnizorii și clienții, dacă e posibil, să aplice pentru noi autorizații și să-și instruiască personalul.
Articol semnat de Mihai Petre - Senior Manager Deloitte România și Cosmin Dincă - Senior Consultant Deloitte România
