Realizatoarea emisiunii "Amanpour" de la CNN, Christiane Amanpour, a discutat joi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după încheierea lucrărilor summitului NATO de la Bruxelles. ”Prezenţa forţelor SUA în Europa ajută la protejarea Europei, dar este şi platforma pe care SUA o folosesc pentru a-şi proiecta puterea în Orientul Mijlociu sau în Africa. Comandamentul SUA pentru Africa este în Europa, deci Europa este importantă, iar prezenţa forţelor militare ale SUA în Europa sprijină la soluţionarea crizelor de dincolo de graniţele europene”, a declarat Stoltenberg, potrivit Rador.
Christiane Amanpour: Pot, pentru început, să vă întreb: toţi aliaţii NATO aţi fost îngrijoraţi şi aţi sperat ca acest summit să nu degenereze într-un dezastru, aşa cum s-a întâmplat la summitul G7, fără unitate şi cu închiderea canalelor de comunicare. Cum aţi spune că aţi rezolvat problema unităţii şi a succesului acestui summit?
Jens Stoltenberg: A fost un summit foarte bun, pentru că, de fapt, au fost discuţii foarte oneste şi directe. Nu avem nicio problemă să avem păreri diferite şi discuţii deschise, atâta timp cât suntem capabili să ajungem la concluzii şi să livrăm decizii. Şi exact asta am făcut. Da, au fost păreri diferite, suntem 29 de aliaţi care am discutat diverse subiecte, dar am fost cu toţii de acord asupra modului de întărire a NATO - o mai mare pregătire de luptă a forţelor, accelerarea luptei împotriva terorismului şi reforma structurilor de comandă - şi, nu în ultimul timp, am convenit că avem nevoie să cheltuim mai mult pentru apărare, subliniind un nou sens al necesităţii stringente şi importanţa investiţiilor în apărare.
Christiane Amanpour: Haideţi să luăm acest aspect: o nouă accepţiune a urgenţei. Preşedintele SUA, Donald Trump, după cum ştim, a insistat ca aliaţii NATO să ridice cheltuielile de apărare la 2%. De fapt, preşedintele Trump a cerut chiar mai mult, 4%, iar acest lucru, în opinia sa, trebuie să se întâmple imediat şi nu până în 2024, aşa cum au convenit ceilalţi aliaţi NATO. Deci, în primul şi în primul rând, şi-a asigurat preşedintele Trump promisiunea din partea aliaţilor NATO, aşa cum a afirmat astăzi, că aceştia vor cheltui mai mult pentru apărare, până la 4% sau, cum a spus preşedintele, vor cheltui 33 miliarde de dolari sau mai mult? Au fost de acord aliaţii exact cu aceste cifre solicitate de preşedintele Trump astăzi?
Jens Stoltenberg: Aliaţii au înţeles foarte bine mesajul preşedintelui Trump şi este un mesaj puternic privind cheltuielile de apărare, ele având mare importanţă. De la reuniunea NATO de anul trecut, din luna mai, aliaţii europeni ai Alianţei au adăugat la cheltuielile de apărare 41 miliarde de dolari, deci noi am schimbat trendul descendent, iar acum trendul este ascendent. Toţi aliaţii au fost de acord că trebuie să ne respectăm angajamentele luate. Trebuie să creştem substanţial cheltuielile de apărare dar, de asemenea, aliaţii trebuie să sprijine un NATO unit. Pentru mine, a fost un summit foarte bun, pentru că toţi şi-au exprimat sprijinul pentru NATO, şi preşedintele şi toţi ne-am exprimat sprijinul pentru investiţii mai multe în apărare.
Christiane Amanpour: Deci, daţi-mi voie să fiu cât mai precisă şi vreau un răspuns foarte clar din partea dvs., vă rog. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, neagă faptul că aliaţii au fost de acord să crească cheltuielie pentru apărare dincolo de 2%. Puteţi să ne confirmaţi acest lucru? Care este realitatea?
Jens Stoltenberg: Realitatea este că ne-am angajat foarte clar să creştem cheltuielile de apărare şi cu toţii am fost de acord că trebuie să realizăm acest obiectiv. Este vorba despre o nouă accepţiune a urgenţei şi este important să atingem acest obiectiv, dar poate că şi mai important este faptul că am început, de fapt, să investim mai mult de anul trecut până acum, mai mult de 40 de miliarde de dolari. Misiunea mea este să mă asigur că noi toţi vom respecta acest obiectiv, că vom creşte substanţial cheltuielile de apărare în anii următori, şi conlucrăm cu toţi aliaţii, dar şi cu preşedintele Trump. Mesajul preşedintelui Trump a avut un impact clar cu privire la creşterea cheltuielilor de apărare.
Christiane Amanpour: Este ceea ce aţi spus şi înainte, de fapt, că aliaţii vor creşte cheltuielile de apărare până la un total de 5,2%. Întrebarea mea este: vi s-a spus acum că aveţi nevoie să creşteţi individual cheltuielile de apărare până la 4%, sau peste 2%?
Jens Stoltenberg: Am covenit că este nevoie să respectăm promisiunile făcute. Problema a fost înainte, când am făcut promisiuni, dar nu întotdeauna le-am respectat. Acum trebuie să ne asigurăm că le vom respecta, că le vom implementa şi că le vom îndeplini. Sunt optimist, pentru că am văzut că toţi aliaţii au început să crească cheltuielile de apărare, fiind cea mai mare creştere dintr-o generaţie în ce priveşte apărarea Europei şi a Canadei. Am fost martor al discuţiilor de ieri şi de astăzi de la Bruxelles şi aliaţii au înţeles că avem nevoie, într-adevăr, să ne redublăm eforturile. Deci, am văzut şi deciziile pe care le-am luat, am văzut şi înţelegerea comună cu privire la importanţa îndeplinirii promisiunilor.
Christiane Amanpour: Voi pleca de la ceea ce spuneţi, că sunteţi angajaţi să atingeţi 2% şi nimic mai mult - am înţeles bine?
Jens Stoltenberg: Avem un angajament să cheltuim 2%, dar ceea ce este important acum este să investim mai mult, să aducem mai mulţi bani. Este bine că a fost un mesaj foarte clar din partea preşedintelui Trump la această întrunire, sunt convins că aliaţii au înţeles că este un sens al urgenţei când vine vorba de îndeplinirea angajamentelor.
Christiane Amanpour: Daţi-mi voie să vă întreb dacă este corect faptul că preşedintele Trump a spus că va lua o decizie dacă nu vor fi îndeplinite angajamentele pe care le-a solicitat? Există vreun indiciu că ar putea fi implicaţii, că SUA s-ar putea retrage?
Jens Stoltenberg: Aşa cum a spus însuşi preşedintele Trump... el nu a spus ceva de genul ăsta. Preşedintele Trump a spus, de fapt, că este angajat faţă de NATO şi cred că faptul că am luat mai multe decizii importante - privind o mai mare pregătire de luptă a forţelor, accelerarea luptei împotriva terorismului şi reforma structurilor de comandă - combinate cu mai multe cheltuieli pentru apărare, acest lucru face din NATO un organism mult mai puternic şi mai unit, tocmai pentru că am avut discuţii oneste şi directe. Cred că aceste discuţii au generat o mai mare unitate în rândul Alianţei Nord-Atlantice.
Christiane Amanpour: Haideţi să ne întoarcem un pic la întrevederile pe care le-aţi avut cu preşedintele Trump în timpul sesiunii de dimineaţă a summitului. Binenţeles, este vorba de modul în care preşedintele Trump a acuzat Germania, afirmând că - vă amintiţi asta, pentru că eraţi chiar în faţa lui - Germania este captivă şi total controlată de Rusia din cauza acelui gazoduct care se construieşte şi care a fost început, după cum bine ştiţi, în urmă cu 15 ani în urmă. Să urmărim. (...) Cum înţelegeţi asta? Credeţi că preşedintele are dreptate cu privire la gazoduct? Ce credeţi despre faptul că Germania ar fi captivă şi controlată de Rusia?
Jens Stoltenberg: Sunt păreri şi poziţii dure când este vorba de problema gazoductului dinspre Rusia spre Germania. În interiorul NATO avem poziţii diferite cu privire la acest lucru, dar nu NATO decide în ce priveşte gadzoductele, NATO este o alianţă care se ocupă de apărare. Salut faptul că preşedintele Trump şi cancelarul Merkel au avut în cadrul summitului NATO o discuţie deschisă despre această problemă şi s-au despărţit convenind că ambii sprijină NATO, în ciuda divergenţei privind gazoductul. În ce priveşte Alianţa Nord-Atlantică, este important ca aliaţii să se concentreze pe diversificarea resurselor energetice, să investească pentru reducerea importurilor de energie şi să protejeze infrastructura energetică existentă. Dar nu NATO decide cu privire la un anumit proiect energetic, asta este treabă care se rezolvă la nivel naţional.
Christiane Amanpour: Am discutat cu fostul ambasador al SUA la NATO, Victoria Nuland, care a scris că acest summit şi summitul dintre preşedintele Trump şi preşedintele Putin fie va demonstra angajamentul SUA de a fi lider al Alianţei Nord-Atlantice, fie va pune capăt poziţiei de lider a SUA. Ea era foarte îngrijorată de aceste divergenţe relevate în timpul sesiunii de dimineaţă. Victoria Nuland a sugerat, într-un fel, că acest lucru a fost pur şi simplu "muzică" pentru urechile lui Putin şi, din ceea ce am înţeles eu, că această perturbare generată de preşedintele Trump în Alianţă, din motive pe care numai el le cunoaşte, îi lasă "salivând", după cum a zis Victoria Nuland, pe cei aflaţi de cealaltă parte a gardului. Sunteţi îngrijorat de poziţia preşedintelui Trump, ţinând cont de întrevederea pe care o va avea cu Vladimir Putin?
Jens Stoltenberg: Preşedintele Trump are un stil diferit, este extrem de direct, dar cred, de asemenea, că acest lucru a ajutat ca aliaţii să audă cu adevărat mesajul său, în special în ce priveşte cheltuielile de apărare. Salut faptul că preşedintele Trump se va întâlni cu preşedintele Putin, pentru că am fost ferm în favoarea dialogului cu Rusia. În primul rând, dialogul nu este un semn de slăbiciune, dialogul este un semn de putere. Deci, atâta vreme cât rămânem uniţi şi atâta vreme cât rămânem fermi în poziţia noastră faţă de Rusia, ar trebui să ne aşezăm cu Rusia la masa discuţiilor, în parte pentru relaţii mai bune cu Rusia, dar chiar şi fără relaţii bune cu Rusia avem nevoie să gestionăm relaţiile dificile cu Rusia. Când tensiunile sunt mari, este şi mai important dialogul, mai ales că prezenţa militară la frontierele noastre este mai mare; trebuie să evităm incidentele, accidentele, erorile de calcul şi pentru asta avem nevoie de comunicaţii militare şi dialog cu Rusia, pentru a ne asigura că încercăm deopotrivă să temperăm tensiunile şi să evităm incidentele şi accidentele.
Christiane Amanpour: Daţi-mi voie să discutăm despre două lucruri pe care preşedintele Trump le-a rostit în timpul conferinţei sale de presă: unul, că este deschis către o analizare a unei potenţiale anexări permanente a Crimeii de către Rusia; Rusia susţine că deţine Crimeea şi preşedintele Trump se gândeşte la o potenţială acceptare a acestui fapt. Şi, doi, că preşedintele ar putea, de asemenea, avea în vedere şi o suspendare a exerciţiilor comune ale NATO din zona Mării Baltice - după cum bine ştiţi, se derulează exerciţii militare importante acolo. Care este poziţia dvs. la aceste două lucruri?
Jens Stoltenberg: Am avut o întrevedere foarte bună cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, întâlnire în cadrul căreia am reiterat sprijinul puternic al NATO pentru Ucraina şi pentru integritatea teritorială, pentru suveranitatea Ucrainei şi asta, bineînţeles, include şi Crimeea. Toţi aliaţii şi-au exprimat şi au reiterat faptul că nu vor recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia. În ce priveşte exerciţiile militare NATO, cred că trebuie să înţelegem că prezenţa forţelor NATO şi a forţelor SUA în Europa ţine de protejarea Europei. De asemenea, Europa este importantă pentru construirea stabilităţii dincolo de graniţele sale, până în Orientul Mijlociu şi Africa, deci prezenţa SUA în Europa ţine de proiectarea puterii SUA dincolo de graniţele Europei.
Christiane Amanpour: Explicaţi-ne, vă rog, de dragul alegătorilor americani, că preşedintele Trump întotdeauna spune că europenii, aliaţii sunt cu mult mai mult în afara NATO decât SUA. Aţi spus la un moment dat că locuiţi în Bruxelles, nu departe cel mai mare câmp de luptă din Al Doilea Război Mondial şi că acest lucru v-a convins cu privire la unele aspecte. Ce le-aţi spune americanilor despre valoarea NATO pentru ei?
Jens Stoltenberg: NATO este important pentru Europa, dar NATO este de asemenea important pentru America şi SUA, pentru că NATO este alianţa care asigură prietenie - 28 de prieteni şi aliaţi ai SUA. Prezenţa forţelor SUA în Europa ajută la protejarea Europei, dar este şi platforma pe care SUA o folosesc pentru a-şi proiecta puterea în Orientul Mijlociu sau în Africa. Comandamentul SUA pentru Africa este în Europa, deci Europa este importantă, iar prezenţa forţelor militare ale SUA în Europa sprijină la soluţionarea crizelor de dincolo de graniţele europene. Apoi, sunt forţe, infrastructuri şi baze, centre de informaţii în Europa care, de asemenea, sprijină protejarea SUA. Deci, suntem împreună şi, atâta vreme cât rămânem uniţi, suntem în siguranţă şi ne bucurăm de securitate. Aliaţii NATO luaţi împreună reprezintă jumătate din puterea militară mondială şi jumătate din puterea economică mondială. Deci, atâta timp cât rămânem împreună, vom fi capabili să gestionăm orice fel de potenţială provocare sau ameninţare.
Christiane Amanpour: Domnule secretar general, mulţumesc foarte mult. O singură şi ultimă întrebare, vă rog, la care să îmi răspundeţi prin da sau nu: au acceptat aliaţii NATO să aloce 4% din PIB-ul lor pentru cheltuielile militare ale NATO? Au acceptat ei să ridice cheltuielile de la 2% la 4%?
Jens Stoltenberg: Am fost de acord să ne respectăm angajamentele făcute, adică acelea de a creşte substanţial cheltuielile militare, ţinând cont de acest nou sens al necesităţii şi, aşa cum a spus preşedintele Trump ultima dată, peste 40 de miliarde vin de la aliaţii europeni şi Canada.
preluare Rador
