Liderii statelor europene şi-au stabilit răspunsul colectiv faţă de ”capriciile” preşedintelui american Donald Trump în dosarele nuclear iranian şi comerţului internaţional, într-o reuniune, miercuri seara, la Sofia, relatează AFP, citată de news.ro.

HotNews.roFoto: Hotnews

Cina lor de lucru - de peste trei ore - nu a condus însă la o decizie oficială. Totuși, cei 28 au convenit ca ”UE să continue să se bată pentru sistemul internaţional bazat pe reguli, în pofida recentelor decizii cu privire la modificările climatice, drepturile vamale şi Iran”, a declarat o sursă europeană pentru AFP.

”Suntem, astăzi, martorii unui nou fenomen, atitudinea capricioasă a administraţiei americane”, a denunţat preşedintele Consiliului European Donald Tusk înaintea reuniunii. ”Când ne uităm la ultimele decizii ale preşedintelui Trump, ne-am putea spune că, cu asemenea prieteni, nu avem nevoie de inamici”, a adăugat el.

Turbulenţele puternice în relaţiile transatlantice au constituit ”felul” de rezistenţă al cinei, un preludiu al unui summit, joi, consacrat relaţiilor pe care UE vrea să le consolideze cu Balcanii.

Cei 28 au încercat înainte de toate să afişeze o unitate fără falie în faţa provocărilor americane, mai ales cea a retragerii din acordul în dosarul nuclear iranian şi a sancţiunilor care le vizează societăţile ce operează în această ţară.

Şefii de stat şi de guvern vor continua să susţină acordul, ”atât timp cât Iranul îl va respecta”. Iar ei ”îşi vor lansa lucrări în vederea protejării întreprinderilor europene afectate de decizia americană”, a precizat o sursă europeană pentru AFP.

Donald Tusk le-a cerut celor trei state europene semnatare ale acordului nuclear cu Teheranul - Franţa, Marea Britanie şi Germania - să-şi prezinte evaluarea situaţiei, la o zi după o reuniune la Bruxelles cu şeful diplomaţiei iraniene Mohammad Zarif.

Europenii discută despre posibilitatea de a aplica o lege intitulată a ”blocajului” - un instrument care le permite să-şi protejeze întreprinderile care operează în Iran în faţa ameninţărilor cu sancţiuni extrateritoriale americane.

”Mijloacele sunt aici, le vom utiliza. Însă nu trebuie ne ascundem după văl, mijloacele sunt limitate”, a avertizat însă preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker. Gigantul francez Total a avertizat deja că va pune capăt marelui său proiect în domeniul gazelor nauirale în Iran, demarat în iulie 2017, dacă nu va obţine o derogare de la autorităţile americane, cu susţinerea Franţei şi UE.

Europenii s-au angajat totodată miercuri seara ”să răspundă îngrijorărilor cu privire la rolul regional al Iranului (în Orientul Mijlociu) şi programului său al rachetelor balistice”, potrivit unei surse europene. Cei 28 au făcut, de asemenea, bilanţul discuţiilor în curs cu americanii pe tema taxelor vamale impuse importurilor de oţel şi aluminiu.

”Obiectivul meu este simplu: să rămânem fermi. Asta înseamnă o scutire permanentă” de la aceste taxe vamale, a reafirmat miercuri Donald Tusk. ”Este absurd să te gândeşti că UE ar putea să fie o ameninţare la adresa Statelor Unite. Trebuie să readucem realitatea în această discuţie”, a pledat el. UE este scutită până la miezul nopţii de 31 mai de taxe vamale americane de 25% asupra exporturilor de oţel şi de 10% la cele de aluminiu. Pentru a le scuti definitiv, Washingtonul cere o mai mare deschidere a pieţei europene.

”UE nu va negocia cu pistolul la tâmplă”, au declarat miercuri la Sofia Cei 28, potrivit unei surse europene. Dar dacă Statele Unite le acordă scutirea permanentă pe care o cer, europenii sunt pregătiţi ”să deschidă discuţii” cu privire la mai multe subiecte, precum îmbunătăţirea ”accesului reciproc la pieţe a unor produse industriale, inclusiv automobile, şi deschiderea pieţelor publice”, a precizat această sursă.

Cei 28 au discutat miercuri seara şi despre evenimentele din Gâşia Gaza, care sunt legate de ”problema mai vastă a consecinţelor deciziilor lui Donald Trump”, a subliniat un oficial european de rang înalt.

Europenii se întâlnesc joi cu omologii lor din şase ţări din Blacani - Albania, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo -, cu scopul de a-şi consolida legăturile cu această regiune în care Eusia încearcă să-şi extindă influenţa.