Procedura abreviata a judecatii in cazul recunoasterii invinuirii presupune, printre altele, ca inculpatul sa recunoasca in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei.
Astfel, conform art. 374 alin. (4) din Codul de procedura penala, in cazurile in care actiunea penala nu vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata, presedintele pune in vedere inculpatului ca poate solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti si de persoana vatamata, daca recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa (subl. ns.).
Recunoasterea in totalitate a faptelor descrise in actul de sesizare nu presupune obligativitatea acceptarii incadrarii juridice
Spre deosebire de acordul de recunoastere a vinovatiei incheiat in cursul urmaririi penale si al carui obiect consta in recunoasterea savarsirii faptelor de catre inculpat alaturi de acceptarea incadrarii juridice a faptelor pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala, procedura abreviata a judecatii impune ca inculpatul sa recunoasca in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei, fara a fi conditionat de acceptarea incadrarii juridice.
In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 377 alin. (4) care prevad posibilitatea procurorului si a partilor (chiar si a inculpatului) de a solicita schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in actul de sesizare dupa admiterea cererii de judecata in procedura abreviata.
Limita a schimbarii incadrarii juridice: schimbarea situatiei de fapt
Posibilitatea ca, odata cu judecarea cauzei potrivit procedurii abreviate, inculpatul sa solicite schimbarea incadrarii juridice este limitata de schimbarea situatiei de fapt retinuta in actul de sesizare a instantei de judecata.
Schimbarea incadrarii juridice a faptelor recunoscute de inculpat nu va putea conduce la retinerea unei alte forme de vinovatie intrucat procedura abreviata presupune, prin conditia recunoasterii faptei, si o recunoastere a vinovatiei, astfel incat forma de vinovatie nu va putea fi exclusa dintre elementele recunoscute de inculpat.
In situatia in care, prin contestarea incadrarii juridice a faptelor prin raportare la forma de vinovatie, inculpatul urmareste schimbarea, chiar si partiala, a situatiei de fapt descrisa in actul de sesizare, cererea de judecare in procedura abreviata urmeaza a fi respinsa. Astfel, procedura abreviata nu va fi aplicabila atunci cand inculpatul recunoaste fapta in materialitatea ei, insa nu si forma de vinovatie retinuta de organele de urmarire penala odata cu emiterea actului de sesizare a instantei.
Cu toate acestea, in ipoteza in care cererea de judecare in procedura abreviata formulata de inculpat a fost respinsa pe motivul ca (i) probele administrate in cursul urmaririi penale nu sunt suficiente si se impune efectuarea cercetarii judecatoresti de drept comun ori (ii) inculpatul nu a recunoscut in totalitate faptele retinute in sarcina sa odata cu sesizarea instantei, acesta va putea beneficia totusi de reducerea limitelor de pedeapsa prevazute de lege.
Acest beneficiu va fi aplicabil doar in ipoteza in care instanta, in urma efectuarii cercetarii judecatoresti de drept comun, va retine o situatie de fapt identica cu cea recunoscuta de inculpat.
Reducerea limitelor de pedeapsa prevazute de lege
In cazul in care judecata s-a desfasurat potrivit procedurii de recunoastere a invinuirii, in caz de condamnare sau amanare a aplicarii pedepsei, limitele de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii se reduc cu o treime, iar in cazul pedepsei amenzii cu o patrime.
De asemenea, inculpatul va beneficia de reducerea limitelor de pedeapsa si in situatia de exceptie amintita, in care cererea de judecare potrivit procedurii abreviate i-a fost respinsa, dar in urma cercetarii judecatoresti se va retine aceeasi situatie de fapt cu cea descrisa in actul de sesizare si recunoscuta de inculpat.
Un articol semnat de Alexandru Gogoneata, avocat de drept penal al Tuca Zbarcea & Asociatii
