Odata cu intrarea in vigoare a actualei reglementari procesuale penale, s-a creat o practica in randul organelor de urmarire penala prin care persoana impotriva careia s-a formulat o plangere sau un denunt este trecuta prin filtrul calitatii de martor.

SentintaFoto: Google

Astfel, de cele mai multe ori, desi exista indicii cu privire la savarsirea unei fapte de natura penala de catre o anumita persoana, iar actul de sesizare indeplineste conditiile cerute de lege, organele de urmarire penala procedeaza la audierea faptuitorului in calitate de martor, fara a dispune inceperea urmaririi penale in personam fata de acesta.

Consecintele audierii "faptuitorului" in calitate de martor

Desi s-ar putea sustine ca aceasta practica are la baza respectarea prezumtiei de nevinovatie, de cele mai multe ori, "faptuitorul" audiat in calitate de martor se afla intr-o pozitie procesuala atipica, din care decurg o serie de consecinte defavorabile pentru sine.

In situatia in care martorul va refuza sa dea declaratii sau sa raspunda intrebarilor adresate de organele de urmarire penala, evitand astfel o autoincriminare, acesta va savarsi infractiunea de marturie mincinoasa. In cazul in care martorul declara in fata organelor de urmarire penala aspecte prin care se autoincrimineaza, acesta s-ar expune riscului de a fi pus sub acuzare. Este adevarat ca dreptul martorului de a nu depune marturie asupra faptelor care l-ar putea incrimina decurge din principiul general recunoscut, esenta oricarui proces echitabil, si anume dreptul de a nu contribui la propria incriminare, dar cu toate acestea, chiar daca nu poate fi folosita impotriva sa, declaratia martorului nu va fi inlaturata fizic din dosarul cauzei.

Mecanismul conduce la punerea sub acuzare a persoanei audiate in calitate de martor fie pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, fie pentru savarsirea infractiunii adusa la cunostinta organelor de urmarire prin declaratia autoincriminatorie.

Obligatiile martorului vs. drepturile suspectului

Martorul, spre deosebire de suspect, nu beneficiaza de dreptul de a nu oferi nicio declaratie pe parcursul procesului penal, acesta avand obligatia de a da declaratii conforme cu realitatea. In acelasi sens, martorul nu are posibilitatea legala de a consulta dosarul, iar deseori organele de urmarire penala nu permit ca martorul sa fie asistat de aparator, chiar daca exista indicii privind implicarea asa-zisului martor in savarsirea unei fapte de natura penala.

O posibila atitudine procesuala echitabila a organelor de urmarire penala

In situatia in care martorul prezinta, in cursul audierii, fapte sau aspecte care ar putea conduce la incriminarea acestuia, organul de urmarire penala, pentru a nu incalca principiul dreptului la un proces echitabil, va intrerupe audierea si va aduce la cunostinta martorului dreptul de a refuza continuarea declaratiei.

Prin raportare la considerentele expuse, asistarea de catre aparator a asa-zisului martor pe tot parcursul audierii poate constitui o garantie efectiva a respectarii drepturilor procesuale de care acesta beneficiaza.

Alexandru GOGONEATA, Avocat de drept penal al Tuca Zbarcea & Asociatii