Dintre cele 11 spitale bucurestene in care au fost tratate victimele incendiului de la Colectiv, doar in sase a fost posibila izolarea pacientilor in sectii de ATI special dedicate si doar sapte au putut asigura personal medical si auxiliar special dedicat pacientilor arsi, insa "fara a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienti colonizati sau infectati cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic", arata Ministerul Sanatatii intr-un raport publicat luni.

Raniti in incendiul din ColectivFoto: Mediafax

Evaluarea privind activitatile de supraveghere, prevenire si control a infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare care au acordat asistenta medicala pacientilor victime in incendiul din clubul Colectiv a fost realizata de Institutul National de Sanatate Publica (INSP) si Directia de Sanatate Publica Bucuresti (DSPB), la solicitarea Ministerului Sanatatii.

Evaluarea DSP Bucuresti a relevat faptul ca "exista un grad redus de raportare a infectiilor nosocomiale pentru luna noiembrie. Incidenta infectiilor raportate in luna noiembrie variaza intre 0-0,8%, cu exceptia Spitalului Clinic de Urgenta Chirugie Plastica, Reparatorie si Arsuri, unde este de 2,8%". De altfel, s-au efectuat si teste de evidentiere a prezentei microbiene la nivelul suprafetelor din spitale, care au identificat prezenta de Klebsiella pneumoniae si de Staphylococcus aureus in probe recoltate de la Spitalul Clinic de Urgenta Chirugie Plastica, Reparatorie si Arsuri, respectiv Enterobacter aerogenes si Staphylococcus aureus de la Spitalul Clinic de Urgenta "Sfantul Pantelimon".

Cu privire la pacientii victime ale incendiului de la Colectiv, raportul MS arata ca "probele microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infectie cu germeni multirezistenti implicati frecvent in infectii nosocomiale, singuri sau asociati", dar ca "aceasta situatie medicala era probabila la cei cu arsuri extinse, la care practic apararea locala oferita de tegumente nu mai exista si care au necesitat numeroase manopere medicale". MS mai arata ca "in majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infectiilor nosocomiale a determinat o evolutie favorabila", iar cele mai multe decese "au fost inregistrate in cazul pacientilor cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de 8 - 10 ori".

Institutul National de Sanatate Publica, in colaborare cu Institutul Matei Bals, a evaluat, in baza unui chestionar adresat managerilor spitatelor de urgenta care au tratat pacienti de la Colectiv, "capacitatea de diagnostic microbiologic, de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale", iar rezultatele au relevat ca izolarea ranitilor din Colectiv in sectii de ATI special dedicate a fost posibila numai in sase dintre cele 11 spitale in care victimele au fost tratate. Mai mult, "dintre cele 11 spitale, un numar de sapte au putut asigura personal medical si auxiliar special dedicat pacientilor arsi, fara a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienti colonizati sau infectati cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic".

S-a mai constatat de asemenea ca "nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulatia germenilor in spital", ca "dotarea actuala a unor laboratoare si/sau externalizarea lor nu permite in fiecare spital o activitate eficienta de control al infectiilor", ca, "desi exista o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianta personalului fiind scazuta, ceea ce atesta o nevoie de instruire temeinica" si ca "lipseste din spitale personalul specializat necesar controlului si prevenirii infectiilor nosocomiale sau este insuficient".

"Aceste neajunsuri au cauze diverse, au fost acumulate in timp si se datoreaza in principal modului de organizare a unitatilor sanitare impus de limitarile arhitectonice ale acestora si lipsei de personal medical. Nu au fost identificate cazuri in care personalul medical sa nu-si fi facut corect datoria, dimpotriva prin efortul lor medicii, asistentii medicali si alti membri ai echipelor medicale au reusit sa trateze cu succes majoritatea pacientilor internati in spitalele pe care le deservesc", arata Ministerul Sanatatii in raport, precizand ca, in urma acestor rezultate, a dispus "elaborarea unui Plan National de actiune, cu obiective clare, pe termen scurt, mediu si lung".

  • Citeste integral rezultatele evaluarii Ministerului Sanatatii privind prezenta infectiilor nosocomiale in spitale si planul de masuri ce va fi elaborat de MS [n.r. sublinierile apartin redactiei]:

"La solicitarea Ministerului Sanatatii, Institutul National de Sanatate Publica (INSP) si Directia de Sanatate Publica Bucuresti (DSPB) au realizat o evaluare a activitatilor de supraveghere, prevenire si control a infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare care au acordat asistenta medicala pacientilor victime din incendiul din data de 30 octombrie.

In cadrul acestei actiuni, DSP Bucuresti a evaluat in perioada 3 - 16.12. 2015, prin personalul de specialitate, modul in care unitatile sanitare din subordine aplica planul propriu al spitalului de supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale, inclusiv ritmul de efectuare si rezultatele probelor de autocontrol al sterilitatii mediului spitalicesc.

- respectarea normelor de igiena, dezinfectie si sterilizare;

- respectarea prevederilor privind managementul deseurilor medicale;

- masurile serviciului/compartimentului de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale.

- efectuarea probelor pentru autocontrol, ritmicitatea efectuarii autocontrolului si rezultatele acestuia.

Normele de igiena, dezinfectie, inclusiv asigurarea de substante necesare pentru acestea, precum si managementul deseurilor au fost respectate in toate spitalele.

Rezultatele evaluarii realizate de DSP Bucuresti releva faptul ca exista un grad redus de raportare a infectiilor nosocomiale pentru luna noiembrie. Incidenta infectiilor raportate in luna noiembrie variaza intre 0-0,8%, cu exceptia Spitalului Clinic de Urgenta Chirugie Plastica, Reparatorie si Arsuri unde este de 2,8%.

Autocontrolul efectuat de spitale a izolat in ultima perioada cateva cazuri de prezenta a unor germeni cu potential de multirezistenta la antibiotice (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Klebsiella spp, MRSA).

In cadrul evaluarii DSP Bucuresti s-au efectuat si teste de evidentiere a prezentei microbiene la nivelul suprafetelor din spitale care au identificat prezenta de Klebsiella pneumoniae si de Staphylococcus aureus in probe recoltate de la Spitalul Clinic de Urgenta Chirugie Plastica, Reparatorie si Arsuri, respectiv Enterobacter aerogenes si Staphylococcus aureus de la Spitalul Clinic de Urgenta "Sfantul Pantelimon".

In privinta pacientilor victime ale accidentului de la Colectiv, probele microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infectie cu germeni multirezistenti implicati frecvent in infectii nosocomiale, singuri sau asociati; aceasta situatie medicala era probabila la cei cu arsuri extinse, la care practic apararea locala oferita de tegumente nu mai exista si care au necesitat numeroase manopere medicale.

In cazul ranitilor din incendiul din data de 30 octombrie 2015, infectiile nosocomiale au fost prezente la unii dintre pacienti. In majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infectiilor nosocomiale a determinat o evolutie favorabila. Cele mai multe decese au fost inregistrate in cazul pacientilor cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de 8 - 10 ori.

Totodata, in cadrul acestei actiuni, INSP in colaborare cu INBI Matei Bals, in baza unui chestionar complex adresat managerilor spitatelor de urgenta care au tratat pacienti de la "Colectiv", a evaluat capacitatea de diagnostic microbiologic, de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale si de implementare a unor proceduri privind screeningul, izolarea si tratarea pacientilor cu patologii grave susceptibili sa fie colonizati/infectati cu bacterii multirezistente, inclusiv modul de utilizare al antibioticelor.

Rezultatele interpretarii chestionarelor completate de catre cele 11 unitati sanitare evaluate au relevat urmatoarele aspecte:

- izolarea pacientilor in sectii de ATI special dedicate pacientilor - victime ale accidentului din clubul Colectiv a fost posibila in 6 spitale, nu insa in fiecare caz cu gruparea in acelasi salon a pacientilor infectati sau colonizati cu aceeasi bacterie cu risc epidemiologic

- diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la 8 dintre spitale; patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat

- metodele de determinare a rezistentei bacteriene la antibiotice si normele de interpretare ale acestei rezistente sunt variabile si uneori neactualizate.

- dintre cele 11 spitale, un numar de sapte au putut asigura personal medical si auxiliar special dedicat pacientilor arsi, fara a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienti colonizati sau infectati cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic; insuficienta personalului a fost principalul motiv invocat pentru aceasta situatie

- toate spitalele au beneficiat de cantitatile necesare si suficiente de dezinfectanti pentru a asigura dezinfectia suprafetelor.

Din coroborarea raspunsurilor la chestionar cu discutiile purtate cu reprezentantii spitalelor au mai rezultat urmatoarele:

1. Nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulatia germenilor in spital

2. Dotarea actuala a unor laboratoare si/sau externalizarea lor nu permite in fiecare spital o activitate eficienta de control al infectiilor (in special diagnosticul etiologic al infectiilor si identificarea colonizarilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice.

3. Nu exista o abordare unitara, bazata pe protocoale in cateva activitati sensibile: screeningul, izolarea pacientilor, curatenia/dezinfectia in functie de zona de risc. Desi exista o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianta personalului fiind scazuta, ceea ce atesta o nevoie de instruire temeinica, in functie de specificul unitatii sanitare si axata pe problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie si rezistenta microbiana, consum de antibiotice, identificarea numarului real de infectii nosocomiale din unitate.

4. Serviciul de Prevenire si Control al infectiilor nosocomiale din cadrul spitalelor are capacitate variabila de a implementa recomandarile pe care le face, de multe ori considerentele de natura economica fiind invocate de management ca obstacole.

5. Lipseste din spitale personalul specializat necesar controlului si prevenirii infectiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infectionist), iar personalul de ingrijire dedicat (pentru 1-2 pacienti critici) este mai mult decat insuficient ceea ce determina ca riscul de infectie sa creasca.

Aceste neajunsuri au cauze diverse, au fost acumulate in timp si se datoreaza in principal modului de organizare a unitatilor sanitare impus de limitarile arhitectonice ale acestora si lipsei de personal medical. Nu au fost identificate cazuri in care personalul medical sa nu-si fi facut corect datoria, dimpotriva prin efortul lor medicii, asistentii medicali si alti membri ai echipelor medicale au reusit sa trateze cu succes majoritatea pacientilor internati in spitalele pe care le deservesc.

In urma acestor rezultate ministrul Sanatatii a dispus elaborarea unui Plan National de actiune, cu obiective clare, pe termen scurt, mediu si lung.

Pe termen scurt, se impune infiintarea unui grup de monitorizare si evaluare a activitatilor destinate controlului si prevenirii IN si a rezistentei la antibiotice, care sa evalueze activitatile desfasurate in cadrul programului national de suraveghere si control a IN derulat de MS si care aduce modificari si completari in derularea programului pentru anul 2016.

De asemenea, o proritate o va constitui implementarea unor masuri care sa incurajeze diagnosticarea si raportarea corecta si in timp util a infectiior nosocomiale, in vederea instituirii masurilor de prevenire si control a acestora.

Pe termen mediu, se are in vedere reinfiintarea specialitatii de microbiologie medicala, adoptarea curriculei si a documentatiei necesare formarii de specialisti in domeniu si stimularea angajarii de medici infectionisti si epidemiologi in spitale de urgenta si constituirea echipei complexe pentru controlul infectiilor (microbiolog, epidemiolog, infectionist)

In contextul in care rezistenta microbiana la antibiotice si siguranta pacientului reprezinta o problema de sanatate publica la nivel mondial, Ministerul Sanatatii va depune toate eforturile pentru elaborarea si implementarea Strategiilor si Planurilor Nationale de control a infectiilor nosocomiale si de limitare a consumului de antibiotice."