Decizia finalului de an in justitia europeana: Cetatenii statelor UE nu vor putea reclama institutiile Uniunii la CEDO

de Claudiu Zamfir     HotNews.ro
Duminică, 28 decembrie 2014, 17:07 Actualitate

Razboiul european al palatelor de justitie
Foto: Comisia Europeana/Wikipedia
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a luat recent una dintre cele mai importante decizii ale anului 2014: cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene nu vor putea reclama institutiile UE si legislatia comunitara la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Romania sustinuse aderarea UE la CEDO si posibilitatea ca legislatia comunitara sa fie batuta de instanta de la Strasbourg, insa curtea de la Luxemburg s-a opus.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, a respins ca inadmisibil , in 18 decembrie, un proiect de acord inaintat de Comisia Europeana, privind aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (CEDO), dupa care functioneaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) cu sediul la Strasbourg. In timp ce CJUE are jurisdictie doar asupra celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, conventia CEDO se aplica asupra a 47 de state, membre ale Consiliului Europei, printre care tarile UE, precum si state ca Rusia, Turcia, Azerbaidjan.

Decizia CJUE adanceste falia dintre institutiile Uniunii Europene si cele ale sistemului Consiliului Europei, in pofida faptului ca statele membre UE sunt membre si ale Consiliului Europei. Practic, statele UE se vor supune atat dreptului Uniunii Europene cat si jursprudentei CEDO.

Mergand mai departe, cetatenii statelor UE, inclusiv romanii, vor putea sa atace in contiuare deciziile instantelor romanesti si legislatia romaneasca la CEDO, dar si sa sesizeze CJUE (cu intrebari preliminare prin intermediul instantelor nationale). In schimb, cetatenii statelor membre UE (inclusiv romanii) nu vor putea reclama institiutiile Uniunii Europene si functionarea legislatiei comunitare la CEDO.

Cu toate acestea, in raport atat cu statele membre UE cat si cu institiutiile Umniunii Europene, cetatenii din statele membre UE au mai departe de partea lor un alt document care le apara drepturile: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

In anul 2000, Uniunea Europeana (prin Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana) Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene si Comisia a adoptat Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. In 2009, Tratatul de la Lisabona i-a oferit acestei carte valoare juridica de tratat, fiind obligatorie pe intregul cuprins al UE.

Potrivit unor experti consultati de HotNews, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ofera cetatenilor drepturi mai mari decat conventia CEDO. Carta UE este, de asemenea, mai restructiva decat conventia CEDO pentru statele membre UE.

Avizul negativ dat de CJUE procesului de aderare a UE la CEDO pecetluieste, insa, rivalitatea intre instanta de la Luxemburg si cea de la Strasbourg. Consecinta principala asupra cetateanului european rezida in refuzul constituirii unei cai de atac in plus impotriva institutiilor UE.

  • De unde a pornit "razboiul european al palatelor"
documente
(28 Dec 2014) DOC, 366KB
Chestiunea aderarii Uniunii Europene la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este veche. In anul 1996, Curtea de Justitie a UE  - instanta blocului comunitar - a considerat ca Comunitatea Europeana (de atunci) nu avea competenta de a adera la CEDO.

Revenind la procesul de aderare a UE la CEDO, documentele de baza adoptate ulterior la nivel comunitar, culminand cu Tratatul de la Lisabona  (intrat in vigoare din 1 decembrie 2009) care a inchegat Uniunea Europeana, asa cum este ea acum, a deschis insa o portita de aderare a UE la CEDO. Cu conditia ca instanta UE sa fie de acord.

Astfel, Comisia Europeana (Guvernul UE) a recomandat aderarea blocului comunitar la CEDO. In 4 iunie 2010, Consiliul Uniunii Europene (un fel de camera superioara a Legislativului european, cam cum e Senatul pentru Romania), care reuneste statele membre la nivel de ministri de resort, a autorizat executivul Uniunii Europene (Comisia) sa deschida negocierile in vederea unui acord de aderare a UE la CEDO.

In 5 aprilie 2013, Comisia Europeana a dus negocierile la bun sfarsit, cu un acord privind proiectele de instrumente de aderare.
Aderarea UE la CEDO mai statea in decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg.

In acest sens, in 4 iulie 2013, guvernul UE s-a adresat instantei UE pentru a obtine avizul acesteia cu privire la compatibilitatea acordului de aderare la CEDO cu dreptul Uniunii Europene.

"Curtea concluzioneaza ca proiectul de acord privind aderarea Uniunii Europene la CEDO nu este compatibil cu dispozitiile dreptului Uniunii", a decis CJUE, in 18 decembrie 2014.

Motivele Curtii de la Luxemburg pentru respingerea aderarii UE la CEDO tin de o serie intreaga de aspecte, printre care:
  •  La CEDO adera doar state, iar Uniunea Europeana "nu poate fi considerata ca fiind un stat".  "Aceasta aderare trebuie sa tina seama de caracteristicile particulare ale Uniunii, ceea ce este tocmai ceea ce impun conditiile pe care tratatele insele le-au prevazut in vederea aderarii".
  • Aderarea este susceptibil sa aduca atingere caracteristicilor specifice si autonomiei dreptului Uniunii si nu previne riscul de a aduce atingere principiului increderii reciproce intre statele membre in dreptul Uniunii.
  • Aderarea este susceptibila sa aduca atingere articolului 344 din Tratatul prifind Functionarea UE, deoarece nu exclude posibilitatea ca litigiile dintre statele membre sau dintre acestea si Uniune referitoare la aplicarea CEDO in domeniul de aplicare material al dreptului Uniunii sa fie deduse judecatii Curtii Europene a Drepturilor Omului.
  • Acordul de aderare nu prevede modalitati de functionare a mecanismului coparatului si a procedurii implicarii prealabile a Curtii care sa permita conservarea caracteristicilor specifice ale Uniunii si ale dreptului sau.
  • Acordul de aderare a UE la CEDO nu tine seama de caracteristicile specifice ale dreptului Uniunii in ceea ce priveste controlul jurisdictional al actelor, actiunilor sau omisiunilor in materie de Politica Externa si Securitate  Comuna (PESC), deoarece incredinteaza controlul jurisdictional al unora dintre aceste acte, actiuni sau omisiuni exclusiv unui organ extern Uniunii.
  • CJUE subliniaza ca, in masura in care conventia CEDO confera partilor contractante posibilitatea de a prevedea standarde de protectie mai ridicate decat cele garantate de conventie, trebuie sa se asigure o coordonare intre CEDO si Carta drepturilor fndamentale a UE. Astfel, atunci cand drepturile recunoscute de carta UE corespund unor drepturi garantate de CEDO, "posibilitatea conferita de CEDO statelor membre trebuie sa ramana limitata la ceea ce este necesar pentru a evita compromiterea nivelului de protectie prevazut de carta, precum si suprematia, unitatea si caracterul efectiv al dreptului Uniunii". Curtea de Justitei a UE constata, insa, ca in proiectul acorduluid e a derare a UE la CEDO nu s-a prevazut nicio dispozitie pentru a asigura coordonarea intre Carta UE si conventia CEDO.

Romania sustinea aderarea UE la CEDO


Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene loveste si pozitia Romaniei, care sustinea aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si implicit posibilitatea judecarii litigiilor intre cetateni si institutiile UE la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

"Cred ca este fara indoiala cea mai importanta decizie a CJUE de anul acesta. Ea va naste multe ecouri in spatiul juridic international", a declarat, pentru HotNews, agentul Romaniei la CJUE, Razvan Horatiu Radu.

Subsecretarul de stat din Ministerul roman al Afacerilor Externe, care a fost, o buna perioada, si agentul Romaniei la CEDO, considera ca un aviza favorabil al CJUE pentru aderarea UE la CEDO "ar fi avut un impact si mai important  asupra sistemului european de protectie a drepturilor omului".

Noi am subliniat si in pledoaria din fata Curtii de Justitie ca mecanismul de protectie a drepturilor omului instituit la nivelul Consiliului Europei (sistemul in care functioneaza CEDO - n.r.) este cel mai bun dintre cele existente in lume. Cu siguranta un aviz favorabil ar fi reprezentat o imbunatatire a nivelului de protectie in spatiul european", a mai spus Radu.

El a avertizat ca lipsa unei solutii favorabile a Curtii de Justitie poate determina intarzierea procesului de aderare a UE la CEDO cu cativa ani.

"Procesul de negociere a fost unul foarte complicat, de lunga durata iar reluarea lui presupune reluarea procedurilor in privinta noilor amendamente propuse de Curte. In ce ma priveste eu am sperat ca dialogul judiciar va crea premisele necesare pentru incheierea cu succes a procesului de aderare a UE la CEDO, proces care a avut in spate vointa politica a statelor membre si a organizatiilor internationale implicate", a mai spus subsecretaru de stat Razvan Horatiu Radu, actualmente agentul guvernamental la CJUE.

Citeste si:

Curtea de Justitie a UE: Strainii care merg in Germania sa ia ajutor social fara sa-si caute de munca nu primesc nimic. Cazul unei romance cu 3 clase se rostogoleste in UE


Citeste mai multe despre   




















Material sustinut de BRD Groupe Société Générale

5 motive de cheltuit banii - electronice pentru casa. Idei de cadouri si rasfat

Decembrie este luna cadourilor si in toata nebunia asta trebuie sa mai cumperi si cate ceva pentru casa ta. Bine, sau poate vrei sa faci un cadou unor apropiati, asa ca de "casa noua". Motive de cheltuit bani se vor gasi mereu. Asadar, va propunem o lista de "motive" pentru cheltuit banii, mai ales ca acum e ocazia perfecta sa beneficiezi de ofertele de Craciun ale comerciantilor.

12028 vizualizari

  • -4 (22 voturi)    
    hmmm (Duminică, 28 decembrie 2014, 18:10)

    liviu_ [utilizator]

    cu alte cuvinte puteti reclama statele in care locuiti dar UE e mai presus de orice...
    se vede ca fostii nazisti conduc UE
  • -2 (18 voturi)    
    Adieu la liberte ! (Duminică, 28 decembrie 2014, 21:46)

    CICEROnescu [utilizator]

    Asta-i democratia europeana ?
    Vai de destinul copiilor nostri.
    • +5 (5 voturi)    
      Adica socialismul democrat european (Duminică, 28 decembrie 2014, 22:48)

      Wanheda [utilizator] i-a raspuns lui CICEROnescu

      cam fasaie; macar nu-i socialism bullshevic...singura alinare.
      • 0 (0 voturi)    
        Popularii conduc Europa, nu Socialistii (Luni, 29 decembrie 2014, 14:27)

        CICEROnescu [utilizator] i-a raspuns lui Wanheda

        Mai rar baieti, ca fasaie rau.
  • +2 (6 voturi)    
    Europa (Duminică, 28 decembrie 2014, 22:07)

    CititorulComentator [utilizator]

    Își schimbă părul, dar năravul ba. Așa e cu omenirea, unii sunt mai egali decât alții.
  • +6 (8 voturi)    
    Cam multa putere (Duminică, 28 decembrie 2014, 23:24)

    icq [utilizator]

    ...pentru cele peste 40 de institutii europene. Daca una dintre ele comite vre-un abuz cine o mai poate controla? CJUE? Oricum si unii si altii sunt functionari care se plimba intre institutii in functie de oportunitati. La fel cum si la noi parlamentarii se apara intre ei le fel si la nivel european o mana va spala pe cealalta.
  • +3 (7 voturi)    
    Bataie de joc... (Luni, 29 decembrie 2014, 0:50)

    Sting [utilizator]

    ...doar atat, bataie de joc.
  • +1 (1 vot)    
    O exagerare (Luni, 29 decembrie 2014, 10:27)

    Boa [utilizator]

    Titlul acestui articol e cam de tabloid, Curtea Europeana de Justitie a avut o Opinie si nu Decizie, iar argumentele prin care a respins propunerea de acord cu CEDO sunt pertinente pentru cine vrea sa inteleaga.
    Propunerea ar trebui adaptata conform Opiniei Curtii europene de justitie si procesul continua.
    Altfel in UE drepturile omului sunt aparate mai mult decat in restul Europei si cine vrea sa reclame institutile UE pentru nerespectarea acestora au unde sa o faca si in prezent.
  • 0 (0 voturi)    
    Adică, în opinia CJUE (Luni, 29 decembrie 2014, 11:24)

    hic sunt leones [utilizator]

    federații de state precum SUA, Germania sau Elveția nu pot adera la CEDO?
    Eu n-am auzit ca Texas să fi aderat de capul său ci a făcut-o, în numele său, statul federal SUA.
    La fel este cazul instituțiilor federale Germane.

    UE nu este decât o federație (confederație, după alte opinii) de state și trebuie tratată, cu particularități, la fel cum se tratează un stat federal.

    Aderarea la CEDO nu poate afecta mecanismele interne ale UE pentru că drepturile omului sunt universale (adică valabile atât într-o monarhie cât și într-o republică), iar dacă ar face-o, ar însemna că mecanismele interne ale UE sunt greșite și trebuie schimbate.

    CEDO nu se ocupă de conflicte între state ci între o persoană fizică - deținător de drepturi ale... omului - și un stat, deci nu are legătură cu art. 344.

    Cel mai corect ar fi să se specifice faptul că hotărârile CEDO vor fi aplicate doar după ce CJUE (sau altă autoritate de profil a UE) își dă avizul și s-ar rezolva orice polemică pe acest subiect.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri