Ultimul raport FreeEx privind libertatea presei creioneaza o imagine sumbra a pietei media din Romania pe parcursul ultimului an. Presa este folosita ca arma politica; institutii media folosesc abuziv dreptul la libera exprimare; CNA pare incapabil sa descurajeze practicile necurate si ameninta chiar, dreptul la libera exprimare; Televiziunea publica continua sa ofere servicii puterii - acestea sunt cateva dintre problemele ce au afectat libertatea de exprimare in 2013, potrivit raportului FreeEx.

Documentul realizat de ActiveWatch si publicat luni noteaza, intre altele, ca indicele Sustenabilitatii Media, realizat de IREX, a constatat ca "institutiile mass-media din tara continua sa fie politizate si afectate de puternice interese de afaceri, care slabesc echidistanta si libertatea presei".

Unele dintre evenimentele majore care au avut, potrivit acestui raport, un impact negativ asupra libertatii de exprimare pe parcursul ultimului an:

• O parte semnificativa a presei este in continuare folosita de patroni ca arma in vederea obtinerii unor avantaje politice si economice sau pentru a pune presiune pe justitie.
• Politizarea discursului mediatic a fost evidentiata de decizia unor jurnalisti de a migra in mediul politic si de atacurile tot mai frecvente intre oamenii din presa, in care predomina amenintarile, injuriile si limbajul vulgar.
• Unele institutii media folosesc abuziv dreptul la libera exprimare pentru a intimida alte persoane/grupuri sociale/justitia/grupari politice. Doua astfel de atacuri vulgare au generat reactii mai consistente si au provocat o necesara dezbatere privind calitatea discursului public in Romania.
• CNA a sanctionat aceste numeroase abateri, insa nivelul amenzilor este mic si nu este in masura a descuraja astfel de practici.
• Abaterile etice tot mai frecvente ale presei au fost sanctionate de instante, in baza noului Cod Civil.
• Romania s-a confruntat cu riscul ca insulta si calomnia sa fie reintroduse in Codul Penal.
• Codul insolventei adoptat de Guvern prin Ordonanta de Urgenta ameninta existenta unor institutii media.
• Media isi abandoneaza adeseori misiunea de a informa, in schimbul promovarii unor mesaje favorabile intereselor unor entitati private.
• Cluburile de fotbal si structurile de conducere ale fotbalului impun presei acoperire mediatica favorabila si fac victime in randul jurnalistilor.
• Unele decizii recente ale CNA pun in pericol dreptul la libera exprimare, sanctionand dreptul la opinie, fara a tine cont de jurisprudenta CEDO.
• SRR adopta regulamente interne ce afecteaza dreptul salariatilor la libera exprimare cu scopul de a proteja institutia de criticile venite din interior.
• Unele institutii media si unii oameni din presa isi someaza colegii de breasla sa nu mai relateze critic despre ei, amenintand cu procese.
• Mai multi politicieni au cerut inchiderea unor institutii media.
• CNA s-a eschivat evitand sa se pronunte in doua spete ce pot fi interpretate ca acte de cenzura (cazul Ivanovici-RCS&RDS si serialul TVR "Mostenirea clandestina").
• CNA a fost tinta unor presiuni venite din zona politica si din partea radiodifuzorilor.
• Conducerea si patronatul unuia dintre cele mai importante grupuri media au fost trimise in judecata pentru santaj. In alte doua cazuri separate, instantele au pronuntat pedepse cu inchisoare pentru santaje de presa.
• Se perpetueaza comportamentele abuzive ale fortelor de ordine la manifestatiile de strada. Au avut loc abuzuri fara precedent ale fortelor de ordine la Pungesti, cu incalcarea mai multor drepturi constitutionale ale cetatenilor.
• Conducerea SRR a tarat institutia intr-un conflict cu unul din liderii sindicali, comitand o serie de abuzuri ce afecteaza imaginea radioului public.
• Dificultatile financiare ale TVR continua si dupa incheierea procesului de restructurare. TVR nu a reusit sa se relanseze pe piata dupa incheierea procesului de restructurare.
• TVR continua sa ofere servicii editoriale partidelor aflate la putere - emisiuni in care politicieni sunt invitati permanenti, parteneriate cu ministere prin care se ceda decizia editoriala autoritatii guvernamentale.
• Criza economica s-a acutizat in piata de media. Mai multe institutii media au incetat sa existe. Unele ziare au renuntat la varianta print si exista exclusiv in online.
• Situatia precara a jurnalistului in raport cu patronatul s-a amplificat in conditiile crizei economice din piata de media.
• S-au inregistrat demiteri abuzive ale jurnalistilor, intarzieri la plata salariilor, multi jurnalisti sunt platiti pe drepturi de autor.
• Statutul jurnalistului este vulnerabilizat si mai mult odata cu a expirarea, in februarie 2014, a Contractului Colectiv de Munca la nivel de ramura.

Vezi raportul complet in documentul atasat