"Cercetarea romaneasca este in deriva", scrie revista stiintifica Nature intr-un amplu articol dedicat situatiei din Romania. In 2011, guvernul a aprobat o lege menita sa ridice standardele in educatie si cercetare. Ministrul Educatiei si Cercetarii Daniel Funeriu a introdus norme si reglementari care sa rupa retelele locale de putere si sa asigure ca pozitiile de finantare si cele universitare vor merge la cei mai buni oameni, noteaza Nature, care continua astfel: acel guvern a cazut anul trecut. A urmat inversarea reformelor; multi oameni de stiinta dau vina pe succesorul lui Funeriu, Ecaterina Andronescu.
Sub titlul "Romanian science in free fall", revista stiintifica Nature scrie pe larg despre situatia cercetarii in Romania si schimbarile prin care a trecut acest domeniu in ultimii ani.
"Multi dintre cei mai buni cercetatori din Romania au plecat in timpul haosului politic care a urmat dupa caderea comunismului in 1989. Dar in 2011, guvernul a adoptat o lege conceputa sa ridice standardele in educatie si cercetare. Ministrul educatiei si cercetarii Daniel Funeriu a 'dotat' legea cu norme si reglementari menite sa rupa retelele locale de putere si sa asigure ca pozitiile de finantare si cele universitare vor merge la cei mai buni oameni - de exemplu prin solicitarea ca aplicatiile pentru granturi (bani de la stat dati pentru cercetare prin concurs de proiecte - n.red.) sa fie examinate de experti straini, precum si prin instituirea unui sistem de calificari minime pe care candidatii sa le indeplineasca pentru ocuparea unui loc de munca. In acelasi timp, bugetul cercetarii a fost majorat cu aproape jumatate", noteaza Nature.
"Dar acel guvern a cazut anul trecut. Au urmat inversari ale reformelor; multi oameni de stiinta dau vina pe succesorul lui Funeriu, Ecaterina Andronescu. Andronescu, care a preluat postul in iulie anul trecut, este un personaj puternic in politica universitara romana", se arata in articolul citat.
Nature noteaza ca Andronescu si-a pierdut scaunul de ministru in decembrie anul trecut, insa in ultimele zile de mandat "a revizuit" normele lui Funeriu, folosind trei instrumente legale - inclusiv "ordonanta de urgenta" cu scopul declarat de a face ca standardele pe care profesorii universitari trebuia sa le indeplineasca pentru a creste in grad sa fie accesibile mai multor persoane.
"Actiunile lui Andronescu au anulat garantiile stabilite impotriva conflictelor de interese si a nepotismului", scrie revista stiintifica, ce precizeaza ca fostul ministru al Educatiei nu a raspuns intrebarilor adresate de Nature, pe aceasta tema, pana la publicarea materialului.
Nature face o scurta trecere in revista a masurilor luate pe final de mandat de catre Ecaterina Andronescu, enumerand anularea incompatibilitatii rector-parlamentar, reintroducerea permisiunii ca pensionarii sa fie rectori si directori, introducerea posibilitatii ca profesorii universitari sa indrume la Doctorat cati studenti-doctoranzi aproba senatul universitar (anterior, Funeriu limitase prin Legea Educatiei Nationale aceasta activitate la maximum 8 studenti-doctoranzi la un profesor), precum si anularea obligatiei ca aplicatiile pentru granturi sa fie examinate de catre cercetatori din afara Romaniei (Citeste aici detalii: Ultimele lovituri date de Ecaterina Andronescu reformei in educatie: Dispar incompatibilitatile rector-parlamentar, pensionarii pot fi rectori si directori, institutele de cercetare pot sa treaca in subordinea universitatilor).
"In plus, Andronescu a eliminat cerinta ca profesorii sa treaca un examen special si a slabit criteriile minimale stabilite de Funeriu pentru a ocupa un post universitar (detalii aici si aici)". Criticii citati de Nature sustin ca noile criterii sunt prea slabe si deformate pe anumite domenii - in biologie, de exemplu, accentul fiind pus pe publicatii sau carti. Aceste criterii scazute au fost aplicate anul acesta la primul concurs pe posturi universitare din 2009 si pana in prezent, precizeaza revista.
"Andronescu, ce ramane membru al parlamentului, este acum presedintele comisiei pentru invatamant din Senat si conduce senatul universitatii sale. Ea a declarat pentru Nature ca responsabilitatea in elaborarea criteriilor minimale pentru pozitiile universitare ii revine Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Criteriile devin apoi oficiale prin ordin ministerial".
Nature aminteste de scandalul de plagiat in care Ecaterina Andronescu a fost implicata la sfarsitul anului trecut, fiind acuzata ca a copiat si ca a incalcat politica drepturilor de autor in lucrari ale sale de cercetare (Detalii aici).
Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Cercetare, a declarat pentru Nature ca afirmatiile potrivit carora standardele pentru a deveni profesor au fost scazute sunt "fie o interpretare gresita, fie o presupunere neinformata a 'initiatorilor' acestei teorii".
"In luna aprilie, Costoiu a facut reduceri retroactive drastice la bugetul de baza al cercetarii, aproape injumatatind valoarea granturilor acordate in 2011 care erau deja in curs de desfasurare si blocand celelalte granturi care erau deja evaluate. A lansat de asemenea o noua competitie pe granturi, pentru colaborari intre cercetare si industrie, cu reguli mai relaxate".
Articolul din revista stiintifica Nature incepe cu povestea cercetatorului roman Ioan Ovidiu Sirbu, care dupa o cariera de 11 ani in afara Romaniei a fost convins de reformele din 2011 sa revina in tara. Granturile guvernamentale erau pentru prima data alocate doar pe baza de performanta si "cu un sistem atat de echitabil am fost sigur ca mi-as putea face cercetarile la fel de bine in Romania ca in Germania. Dar ce s-a intamplat a fost cu adevarat dezamagitor", a declarat acesta.
La cateva luni dupa ce Ovidiu Sirbu a venit la Universitatea de Medicina si Farmacie din Timisoara, in 2012, noul guvern a redus finantarea cercetarii si a eliminat regulile menite sa stabileasca o meritocratie, potrivit Nature. Publicatia noteaza ca "dezamagirea lui Ovidiu Sirbu este larg raspandita" si aminteste de protestele cercetatorilor din luna aprilie, de o petitie adresata premierului Victor Ponta, semnata de peste 900 de persoane care ii cereau ca bugetul cercetarii si controlul calitatii sa revina la formele intiale, precum si de demisia in bloc a membrilor Consiliului National al Cercetarii Stiintifice - CSM-ul cercetarii, din cauza lipsei finantarii proiectelor de cercetare.
Fara niciun compromis din partea guvernului si cu un consiliu inca fara membri, "cercetarea romaneasca este deriva", scrie Nature.
"Un lucru bun este ca eu pot pregati oamenii asa cum ar trebui pregatiti. Asta este tot ce pot face acum in aceasta tara", incheie Ovidiu Sirbu.
Citeste si:
2
40
