"Conflictul de interese a devenit feonomen de masa printre primari, presedinti de Consilii Judetene si consilieri locali", a declarat presedintele Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, la Discutia de Luni, o emisiune HotNews.ro - RFI. Georgescu sustine ca un studiu la nivel national realizat de ANI idnica faptul ca peste 25% din alesii locali dreneaza banii publici in conturile firmelor unde sunt actionari. Presedintele ANI sustine ca fenomenul a luat amploare deoarece sanctiunile din legea ANI nu sunt de natura sa-i descurajeze si sustine ca e nevoie de modificari substantiale, dar ca acestea nu sunt posibile deoarece parlamentarii sunt tentati sa diminueze atributiile institutiei, nu sa le mareasca.

Horia GeorgescuFoto: Hotnews

Asculta integral interviul cu Horia Georgescu

Descarca fisierul audio in format MP3

Cele mai importante declaratii facute de presedintele ANI, Horia Georgescu

• ANI a desfasurat un studiu la nivel national unde a identificat zeci, sute de consilieri judeteni si locali, la nivelul de Consilii Judetene si Consilii Locale care au firme, ei, sotiile sau copiii acestora, care prin procedee de licitatii aparent legale dreneaza banii publici in buzunarul propriu. Mai precis, se voteaza un buget iar banii ajung la firmele consilierilor locali sau judeteni.
• Foarte multi fac asta, sunt mii de consilieri. O cifra estimata este undeva la 25% dintre ei din ce am reusit sa identificam pana acum. Dar cifrele pot creste. Cele mai mediatizate cazuri de presedinti de Consilii Judetene sunt cazul Ostaficiuc, Nicolescu si Pruteanu. In doua dintre aceste cazuri am obtinut o decizie pozitiva, adica a fost respinsa actiunea persoanei care a formulat contestatia iar intr-un caz, cel al dlui Nicolescu, am ajuns la Curtea de Apel Targu Mures unde actiunea a fost admisa. Dupa motivarea sentintei luam in calcul sesizarea inspectiei judiciare in acest caz. Pentru ca e anormal ca un sef de institutie, presedinte  de Consiliu Judetean sa semneze zeci de contracte cu propriile firme - cazul Nicolescu - si sa nu pateasca nimic. 
• Este si o problema legislativa din perspectiva sanctiunilor. Intr-un caz de conflict de interese care ramane definitiv nici astazi nu avem decizii care sa anuleze acele contracte. Instantele spun, bun, a fost un conflict de interese dar ANI trebuie sa initieze o actiune in civil pentru anularea acelor contracte. Ce relevanta mai are o decizie, chiar si definitiva, de anulare a unui contract dupa trei sau patru ani cand contractul a fost platit, executat, poate alesul nu mai e in mandat. Deci, mecanismul nu e eficient de la un capat la altul, santiunile nefiind descurajante. De aceea a devenit feonomen de masa si poate in acest fel se finanteaza si campaniile electorale. 
• Sunt o gramada de probleme in materia conflictelor de interese si a incompatilibilitatilor care necesita o abordare legislativa de fond care sa imbunatateasca acest mecanism. In cazurile de incompatibilitate identificate de ANI, acestea au fost castigate in proportie de 92% in instante, definitiv si irevocabil. In schimb, santiunile aplicate sun nesemnificative.
  

• Ce ar trebui schimbat la lege? Unu: un singur grad de jurisdictie pentru cazurile de incompatibilitati sau conflicte de interese. Ar imbunatati si ar fluidiza procesul. O incompatibilitate este simpla, la fel un conflict de interese. Ai semnat un contract, nu conteaza daca procedura a fost legala sau nu ci ca ai participat la acel proces de decizie. O incompatibilitate: ocupi doua functii in acelasi timp. Lucrurile sunt foarte simple. 
• Al doilea element: procedura prin care se evalueaza conflictul de interese de catre instanta dupa ANI sa includa si anularea contractului. Adica sa fie dispusa si anularea contractelor ca sanctiune automata cu repcuperarea banilor. Si in plus o sanctiune disciplinara privind interzicerea oricarei candidaturi pe orice functie de pe durata a doua exercitii electorale sau imposibilitatea numirii pe o functie publica. Este absolut aberant sa ai o persoana care s-a aflat in conflict de interse si a fraudat milioane de euro si dupa trei ani sa poata fi numita intr-o functie publica. 
• Trei: In perspectiva verificarii averilor nejustificate ANI trebuie sa aiba un instrument prin care sa poata verifica nu numai sotul sau sotia sau copiii aflati in intretinere ci si persoane fizice care sunt incidente in declaratia de avere prin imprumuturi sau de asemenea firme in care demnitarii sau functionarii publici au participatii. 
• Exista situatii de imprumuturi care nu sunt declarate si care apar ca proba in instanta. De exemplu, noi solicitam confiscarea a trei milioane de euro. In momentul cand cazul ajunge la instanta, persoana respectiva vine si spune "am niste contracte de imrpumut, nu le-am trecut in declaratia de avere". In unele cazuri am vazut ca nici nu este nevoie de un contract de imprumut ci numai declaratia persoanei respective ca a furnizat o suma de bani iar acest element este admis ca proba si diminueaza suma pe care o propunem spre confiscare. Desi nu exista nici un fel de documente financiare, tranzactii bancare, nimic altceva care sa conduca la o ipoteza rezonabila ca acea persoana a beneficiat de bani. Este o modalitate foarte des uzitata de a evita confiscarea sau de a diminua sumele pe care le cerem spre confiscare. 
• Am avut discutii la nivelul Ministerului Justitiei, beneficiem si de sustinerea Guvernului. Problema e in felul urmator: atunci cand o lege incidenta cadrului legislativ al ANI ajunge in Parlament, vin zeci de amendamente care reduc rolul institutiei noastre. Ceea ce e un fapt regretabil, care afecteaza in mod grav si imperativele MCV si perspectiva aderarii la Schengen. Sa diminueaze atributiile ANI e un cuvant mult prea bland, vor efectiv sa lase insitutia fara nici un fel de instrumente. Noi am abordat situatia cu MJ si au fost discutii deschise in ce priveste perspectiva oportunitatii modificarii cadrului legislativ deoarece comporta riscuri foarte mari. 
• Am vazut parlamentari care in mod individual avand probleme cu ANI in cazuri instrumentate de Agentie incearca sa amedeze cadrul legislativ pentru a dezincrimina propriile fapte penale. Si aici s-a vazut foarte clar persoanele care au formulat aceste amendamente in scris fara sa tina cont de toate aceste elemente care afecteaza profund relatia Romaniei in raport cu partenerii externi.