Campania electorala din Franta a fost dominata de mesaje protectioniste, de la dreapta la stranga politicienilor aflati in cursa electorala. Multe dintre ele au deviat in nationalism de la intregrarea strainilor, la apararea pietei muncii, a granitelor pana la distantarea de regulile europene. In toate statele bogate din Vest, nationalismul castiga teren, iar extremismul devine tot mai vocal si socant: in Franta, in Olanda, in Belgia, in Finlanda, mai nou si in Elvetia. In Europa centrala si de Est, Ungaria a ajuns izolata politic cu discursul de extrema dreapta si orice ajutor financiar de care are disperata nevoie ii este refuzat.
Experti in politica est europeana avertizeaza ca un discurs nationalist maghiar poate fi contagios si periculos in regiune unde democratiile fragile pot aluneca usor in astfel detendinte in lipsa unor programe reale.
1. Franta va iesi din Schengen daca nu e aparata de imigrantii clandestini.Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a cerut in martie revizuirea acordurilor Schengen si a amenintat cu "suspendarea participarii" Frantei daca o "guvernare politica" nu este pusa in practica "in douasprezece luni", potrivit AFP. Dupa modelul sanctiunilor economice pentru indisciplina bugetara in zona euro, Sarkozy a spus electoratului ca vrea ca UE sa poata sanctiona, suspenda sau exclude orice stat din zona Schengen care nu-si mai indeplineste obligatiile. A dat si un termen. "Daca voi constata ca in urmatoarele douasprezece luni care urmeaza nu exista niciun progres serios in aceasta directie, atunci Franta isi va suspenda participarea la acordurile Schengen pana cand negocierile vor avansa", a avertizat el.
2. Nu mai avem bani de protectie sociala daca primim straini. "Nu trebuie sa lasam gestionarea fluxurilor migratorii doar in mainile tehnocratilor si ale tribunalelor", a adaugat presedintele-candidat. De ce ii e teama Frantei de straini? Motivul oficial - electoral: in actuala situatie economica din Europa, Franta nu va mai putea raspunde cererilor de integrare si nu va mai putea finanta protectia sociala. Cu trei zile inainte de primul tur al alegerilor din Franta, o scrisoare a ministrului de interne de la Paris, Claude Gueant, pe care isi pune semnatura si omologul sau de la Berlin, Hans-Peter Friedrich, ajunge la Bruxelles, la Presedintia daneza a UE, responsabila de agenda ConsiliilorEuropene. Scrisoarea are un ton mai linistit si are conditii mai concrete decit amenintarile electorale ale presedintelui candidat. Semnatarii cer ca reforma Schengen, in dezbatere la Bruxelles, sa stabileasca dreptul statelor membre de a decide unilateral reintroducerea controalelor la granitele interne pentru 30 de zile. Executivul UE vrea sad ea acest drept doar pentru o perioada limitata de 5 zile si, daca vor ca aceasta sa fie extinsa, sa vina cu argumentele in fata celorlati membri Schengen. Acestia din urma vor decide, prin vot, ce poate faca tara care vrea sa inchida granitele.
3. Romii, tema socialistilor in cursa pentru Elysee. Principalul contracandidat al lui Sarkozy, socialistul Francois Hollande, a dat vina pe actualul presedinte pentru situatia romilor din Franta dupa ce, in februarie, propunea tabere special pentru aceasta minoritate etnica pentru a preveni raspunderea acestei "categorii a populatiei de a se instala oriunde"
4. Muncitorii din Est: cu cota sau deloc. Tot Francois Hollande a introdus si retorica legata de piata muncii, lipsa joburilor fiind una dintre
preocuparile francezilor, potrivit sondajelor de opinie. Potrivit candidatului socialist, numarul de muncitori imigranti trebuie stabilit prin dezbateri in Parlament. Candidatul extremei drepte, Marine Le Pen a fost si mai explicita in fata "pericolului" ca francezii sa-si piarda locurile de munca odata cu venirea stainilor. "Vor liberaliza in totalitate piata muncii in Uniunea Europeana, permitandu-le romanilor si bulgarilor sa intre in concurenta cu muncitorii francezi", a spus Marine Le Pen in Campania electorala.
5. Relatiile comerciale cu altii: sa nu deschidem piata mai mult decit trebuie. Alaine Juppe, ministrul de externe francez, a mutat retorica si in zona relatiilor comerciale: "este la fel de inacceptabil ca UE sa isi deschida pietele in fata unor tari care, in schimb, nu permit accesul liber al companiilor europene, mai ales in privinta contractelor publice pe care UE le-a pus la dispozitie in mod deschis". Una din cele mai importante critici legate de perspectivele de relansare ale economiilor europene, potrivit ultimului raport OECD, a fost legata exact de lipsa unei piete unice reale care franeaza negocierile UE cu zone care cresc si care ar putea fi noi oportunitati de afaceri pentru companiile si guvernele UE. Juppe a vorbit si despre o a treia masura a "Europei protectoare": infiintarea de catre UE a unor forte autonome de aparare.
OLANDA - prigoana muncitorilor din Est si refuzarea dreptului la libera circulatie. Olanda este una din tarile care, unde extremistii nu doar ca au ajuns la cel mai inalt nivel al politicii dar reusesc sa joace cartea guvernarii intr-o minoritate esentiala pentru actualul Guvern de la Haga. Este si motivul pentru care un discurs precum cel al lui Geert Wilders, liderului Partidului Libertatii, calificat "de dreapta, de extrema dreapta si uneori xenofob", nu poate fi sanctionat nici macar de premierul Mark Rutte.
Dupa ce au amenintat ca vor numara imigrantii din Europa de Est pentru ca din cauza lor ar fi crescut criminalitatea in Tarile de jos, politicieni de la Haga au fost nemultumiti ca, de anul trecut, au fost nevoiti sa accepte deschiderea pietei muncii pentru cetatenii statelor care au aderat la UE in 2004. Cand sa vina momentul acceptarii romanilor si bulgarilor mai devreme decat perioada completa de tranzitie (sfarsitul lui 2013), olandezii s-au opus categoric. Blocajul aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen este o alta dovada, in timp ce demonstratia suprema a venit in urma cu doua luni, cand liderul de extrempa dreapta Geert Wilders a lansat site-ul de reclamatii unde i-a chemat pe olandezi sa se planga daca si-au pierdut joburile din cauza muncitorilor care au venit din Est. Criticat de toate diplomatiile Est europene si pus la zid de Bruxelles, premierul Mark Rutte, captive guvernului care se bazeaza pe sprijinul extremistilor, a tacut. Toate statisticile oficiale ale UE arata ca impactul deschiderii pietei muncii din Vest catre noile state membre, in privinta munictorilor autohtoni, a fost nesemnificativ.
BELGIA - " numaratoarea ilegalilor" si frauda sociala. Belgia nu deschide piata muncii pentru ultimii intrati in UE, in 2007, adica romanii si bulgarii, dupa ce i-a incadrat la frauda sociala. In realitate, este extrem de complicat pentru un cetatean din Europa de Est, cu restrictii pe piata muncii, sa obtina statutul de angajat, si, dupa un an si jumatate de contributii la sistemul social sa beneficieze de legile protectiei sociale, printre cele mai avantajoase din UE: somaj nelimitat, cursuri gratuite, ajutor pentru familie si copii. Astfel, apararea construita pe tema "fraudei sociale" nu se justifica nici macar in zona fracofona a Belgiei unde numarul de cetateni care iau somaj de 1.000 de euro pe luna de multi ani este alarmant.
In Flandra, partea de nord vest a Belgiei, supararile legate de straini au ajuns la cote ingrijoratoare. Partidul de extrema dreapta flamand, inspirat de extremistii de dreapta olandezi, a lansat luna aceasta un site web in care cer "razii periodice ale politiei in raioanele cunoscute pentru numarul mare de imigranti", "inchiderea acestora in centre inchise", "sanctiuni pentru cei care dau de lucru sau inchiriaza case la cei care nu locuiesc legal in Belgia". Masurile propuse de extremistii flamanzi au fost comparate de experti anti rasism cu metodele politiei din Germania de Est.
ELVETIA a trintit usa in nas europenilor din est: Vin prea multi si nu-i putem integra. Elvetia a anuntat recent ca va reintroduce asa numitele "cote" pentru muncitorii care vin din opt state membre UE: Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si Republica Ceha. Consiliul federal (guvernul elvetian) vrea astfel sa reduca imigratia din UE (peste un milion de persoane din 7,9 milioane de locuitori) si apreciaza ca cei 38.000 de noi veniti in fiecare an pun deja probleme de integrare.
Potrivit presei elvetiene, actionand clauza de salvgardare din acordul privind libera circulatie cu UE, Consiliul federal, a vrut sa dea un semnal politic clar unei opinii tot mai nelinistite a cresterii imigratiei europene in Elvetia. Guvernul de la Berna stia ca acest gest va enerva Bruxellesul de unde reactiile, la cel mai inalt nivel au aparut imediat: Lady Cartherine Ashton, seful Serviciului European de Externe si vicepresedinte al Comisiei Europene a calificat "regretabila" si "nesjutificata" decizia Elvetiei.
FINLANDA: strainii sa poarte banderole si/sau sa le fie puse microcipuri. Reprezentanti ai partidului nationalist "Adevaratii finlandezi" au lansat de curand idea introducerii unor insemne special, de culori diferite, in functie de nationalitate, pe care toti strainii din aceasta tara sa le poarte. "In acest fel va fi mai usoara munca politistilor care nu vor mai trebui sa ceara documentele de identitate", scria portalul nationalist Uusi Suomi. Astfel de "identificari" au existat in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand nazistii obligau diferite categorii ale populatiei care nu erau "de rasa pura" sa poarte astfel de "elemente" de recunoastere pe brat.
Cum se manifesta nationalismul in Est: lectiile extremismului maghiar
UNGARIA: Nu suntem colonie a Occidentului. Avem dreptul la Ungaria Libera. Ungaria, vazuta de presa internationala ca o lectie tragica a tranzitiei in regiune, cu toate derapajele din ultima perioada poate determina tendinte similare in regiune, avertizeaza
analistii pe Europa Centrala si de Est.
Nu doar alunecarea spre dreapta a Ungariei, sub sanctiunea actiunilor UE de aparare in justitie a democratiei este problema, scria Der Spiegel, dupa votarea si protestele controversatei reforme a Constitutiei maghiare. Exista un pericol mult mai mare: nationalisti si populisti sunt castiga teren in Europa de Est.
Premierului Viktor Orban i-au trebuit doar cativa ani: au fost atacate drepturile civile si libertatile presei, a fost anulata separarea puterilor in stat si a trecut o Constitutie in spiritul fostului lider autoritar si nationalist Miklos Horthy. Ungaria este izolata politic in Uniunea Europeana si pe punctual de a intra in insolventa. Pe un astfel de fond, Bruxelles-ul ii transmite ca reforma constitutionala incalca legile UE si ameninta ca ii va refuza orice ajutor economic de care tara, puternic indatorata, are nevoie. Este o evolutie "remarcabila" pentru o tara vazuta la un moment dat ca un model de reforma ce putea fi urmat de alte state din regiune.
Orban insusi, un politician mult admirat la un moment dat pare acum un amestec dubios intre Vladimir Putin si Hugo Chavez. Dar averizeaza Der Spiegel, sa nu subestimam puterea Ungariei care reprezinta o miscare politica ce poate influenta Europa centrala si de sud. Consecintele devastatoare ale crizei financiare globale din 2008 nu au fost niciodata pe deplin depasite in Europa de Est, si mai multe tari din regiune sunt in scadere ori lupta dezordonat cu deficite bugetare mari, recesiune si somaj.
Dar daca un guvern nu mai are altceva de oferit decit nationalism?
Nu vorbim asadar doar de riscul unor economii fragile. Multe societati din aceasta parte a Europei sunt, de asemenea, lipsite de stabilitate politica si sociala. Aceste regiuni au in spate doua decenii de reforme neintrerupte si politicile dure de austeritate. O parte din oameni din aceasta regiune sunt epuizati, obositi de democratie, euroscepticism iar aversiunea fata de Occident este in crestere. "In multe privinte, este un proces similar cu deziluzia din Europa de Est legata de socialism, in anii 1970 si 1980,", spune analistul economic si publicistul Lengyel Laszlo. "Exista pericolul ca intregi clase sociale sau regiuni, cum ar fi cele din estul Poloniei, Slovacia si Ungaria, din lipsa de speranta sa cad victime extremismului"
Politologul bulgar Ivan Krastev considera politica lui Orban ca o "incercare de a rezolva criza din Ungaria prin mijloace nationaliste", dar avertizeaza ca este periculoasa respingerea lui Orban si catalogarea sa doar ca "nebun". "Orban si modelul sau, in general, sunt subestimate in Occident", spune Krastev. "Chiar acum vecinii din Ungaria se uita la Budapesta, cu rezervare, dar ce se intampla atunci cand un guvern nu mai are nimic de oferit ci doar un astfel de model
nationalist? In cazul in care doar patru sau cinci tari din Europa de Est fac ce face Orban atunci UE va avea o reala problema", spune Krastev.
Orban, contaminat de populism, a strigat la Budapesta: Avem dreptul la Ungaria libera
La numai o zi dupa ce Bruxelles-ul a avertizat Ungaria (15 februarie) ca ii taie o treime din fondurile structurale din cauza ca, potrivit calculelor, nu va ajunge la tinta de deficit impusa prin noile reguli anti-criza ale UE, Orban rosteste un discurs in fata a sute de mii de cetateni, la actiunile dedicate Zilei maghiarilor de pretutindeni: "Ungaria nu este colonie a Occidentului. Urmat de alte replici: "sa nu fim tratati ca europeni de mana a doua", "suntem destul de multi si destul de disperati pentru a ne castiga nu numai dreptul la libertate, dar si dreptul de a avea o Ungarie libera". "Ungaria (...) trebuie sa apere Constitutia care reprezinta viitorul", a mai spus Orban.
5
3
