Pacalit ani in sir de REBU, primarul sectorului 1 a luat o decizie radicala: nu mai lucrez cu REBU! Gestul lui Chiliman l-a scos din papuci pe primarul Capitalei Videanu, si a dat la iveala spectacole de strada oferite de REBU, ciomageala concurentei si murdarirea Pietei Matache. Gunoi 100% curat!
Gunoiul politic
Reporter: E gunoiul curat?
Andrei Chiliman: Pai, gunoi curat nu exista, dar cei care lucreaza in gunoi par a fi cel putin ciudati si au conexiuni politice.
Rep.: Adica?
A.C.: Eu am avut curajul sa spun ca nu mai vreau cu REBU. Acum a expirat contractul. Un contract de 10-12 milioane de dolari pe an. REBU e fostul RASUB, firma de gunoi a Bucurestiului. Intii s-a asociat cu o firma mare din Germania, apoi a venit un neamt care face si el curatenie prin niste orasele din Germania. Diferenta s-a vazut.
Din clipa in care am spus ca nu se mai poate, au inceput telefoanele de influentare a mea. |n conducerea REBU, PD a numit un om de-al lor. Mare greseala. Interesele PD se vad direct in miscarile REBU.
Rep.: Care a fost nataraul care v-a sunat?
A.C.: Nu l-as numi asa. E Videanu. El a mers pina acolo incit sa-mi propuna sa propun un om de-al meu in Consiliul de Administratie. Nu ma intereseaza. Vreau o firma care sa nu reflecte interesele nici unui partid. Eu am facut licitatia. Au aparut 21 de firme dornice.
Rep.: Videanu o fi comod. Fiind mai mult la Paris, il supara micile probleme.
A.C.: Nu, el apara interesele PD-ului. O firma care pierde 10 milioane a devenit nervoasa, iar nervii s-au transmis lui Videanu.
Smecheria sa umfli banii
Rep.: Care-i smecheria ca sa umfle atitia bani?
A.C.: Simplu. Nu incheie contracte cu proprietarul casei si atunci cei care nu au contract pun gunoiul in zona publica. Deci imi cer mie bani. Eu umblu pe strazi si se vede clar unde exista sau nu contracte semnate. De ce sa administrezi contracte multe si individuale, lasa, dom’le, ca pun aia la stradal si iau banii de la Primarie.
Rep.: Ce inseamna bec?
A.C.: Cind a fost patronul german, i-am spus ca vreau sa fie bec, ca-n Germania.
Rep.: Cit de des se murdareste sectorul?
A.C.: In zona fara contracte e fara odihna, fiindca nu stii cind ii vine unuia sa scoata plasa la tomberon sau pe strada.
Rep.: De unde atita gunoi?
A.C.: De unde? Omul maninca, bea, sint multe ambalaje. Omul pune totul intr-o punga si o pune la colt. Daca nu trece REBU, trece un ciine si imprastie peste tot punga cu gunoiul.
Istoria gunoiului
Rep.: Sinteti burghez. Unde aruncau ai dumneavoastra gunoiul?
A.C.: Ardeau gunoiul pe vremea aia.
Rep.: V-au batut ca sa intelegeti sa nu aruncati o hirtie pe strada?
A.C.: Nu, mi-au spus.
Rep.: Nu ati intrebat de ce?
A.C.: Vedeti, aici vorbim de un instinct din copilarie. Vorbim de o istorie in care din cauza industrializarii multi oameni de la sate au migrat spre oras. Acestia nu mai au sentimentul ca Bucurestiul este ca o a doua casa. Nu. Arunca gunoaie, fac pipi pe garduri, sting tigara cu piciorul pe bulevard.
Rep.: De ce?
A.C.: In casa lor ei nu fac pipi in sufragerie, nu-si sting tigara pe covor... De ce? Nu au sentimentul ca Bucurestiul este casa lor. De asta. Strada, trotuarul este o prelungire a casei lor. Dar treaba asta nu e usor de facut.
Rep.: Ce e frumos, ambalajul, civilizatia asta care ne fascineaza se transforma in gunoi si ne invadeaza.
A.C.: E o civilizatie a comoditatii. Cind oamenii au timpul scurt, fug in supermarket-uri, unde vor sa scape repede. Unde iau multe preambalate. Asa apar multe ambalaje. Sintem departe de a sorta aceste ambalaje. Noi sintem in faza in care peste 15.000 de oameni nu au avut si nu au contracte de salubritate cu REBU. Adica ei, din punct de vedere al gunoaielor, nu exista.
Integral in Academia Catavencu
