În perioada 2017 - 2018 a început ceea ce a fost descris ca fiind "cel mai mare" scandal de spălare a banilor din Europa: aproximativ 15.000 de clienți ai Danske Bank, cea mai mare bancă din Danemarca, au fost implicați în tranzacții suspicioase în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro, prin intermediul sucursalei din Estonia. Urmările au fost pe măsură - CEO-ul și președintele Danske Bank și-au dat demisia, autoritățile daneze au mărit de 8 ori amenda maximă legală pentru spălarea banilor, acțiunile băncii au scăzut cu 28%, mai mulți angajați au fost arestați, iar Danske Bank se confruntă cu acuzații penale ce ar putea rezulta în amenzi de miliarde de euro și în condamnări cu închisoarea pentru cei implicați.

Prima localitate din România pentru care instanța a dispus deschiderea procedurii de insolvență a fost orașul Aninoasa din Hunedoara, în 2013. Au urmat, rând pe rând, alte 5 localități. Datoriile au fost însă achitate cu sprijinul financiar acordat de la bugetul de stat și prin compensări și eșalonări, iar procedurile de insolvență împotriva localităților au fost închise.

Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor a prevăzut că statele membre se vor asigura că după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Articolul antecitat a fost transpus prin art. 14 alin. (2) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor 1, republicată, care vizează clădirile noi din proprietatea sau administrarea autorităţilor administraţiei publice, care urmează să fie recepționate în baza autorizaţiei de construire emise după 31 decembrie 2018.

În toamna anului 2017, în Statele Unite ale Americii era în plină desfășurare mișcarea #MeToo. Hashtag-ul prin care femeile, în număr uriaș, împărtășeau pe rețelele sociale experiențele despre hărțuiri sexuale a devenit în scurt timp global, iar în ianuarie 2018 apăruse și #TimesUp, tot o mișcare împotriva hărțuirii sexuale, devenită virală. Ambele inițiative au (re)adus în prim plan o preocupare sporită pentru acest fenomen, inclusiv în domeniul muncii. În România, principalele acte normative care transpun în dreptul național legislația europeană secundară adoptată în materie sunt O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.

Aflarea conținutului ofertei competitorului declarat câștigător în cadrul licitațiilor publice poate genera un avantaj considerabil ofertanților clasați pe locuri inferioare. Aceștia pot astfel să identifice potențiale vicii ale ofertei clasate pe locul 1 și să le valorifice în cadrul unei contestații, crescându-și considerabil șansele la adjudecarea contractului public. Informațiile din propunerea tehnică și financiară depusă în cadrul unei licitații publice sunt protejate de confidențialitate în condițiile legislației achizițiilor publice.

Aplicarea din 25 mai 2018 a noului Regulament GDPR a obligat majoritatea organizațiilor private și de stat să revizuiască politica de protecție a datelor cu caracter personal și a adus schimbări majore în relația digitală a acestora cu utilizatorii. Tot în baza GDPR, autoritățile de supraveghere au și ele obligații, ce se traduc prin sarcini și competențe de investigare, pentru a monitoriza aplicarea și respectarea regulamentului și pentru a proteja drepturile persoanelor vizate.

Problematica retrocedării imobilelor preluate de către stat în mod abuziv în perioada regimului comunist redevine actuală. La data de 20.05.2018 a expirat termenul acordat de Legea nr. 165/2013 Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (actualmente Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor - CNCI) pentru soluționarea cererilor privind despăgubirile cuvenite persoanelor îndreptățite.