NOUL COD CIVIL
Solutiile retinute in Noul Cod Civil privind reductibilitatea clauzei penale Clauza penala reprezinta acea conventie prin intermediul careia debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de bani sau sa efectueze o alta prestatie determinata in favoarea acestuia in cazul neexecutarii obligatiilor sale contractuale. In mod traditional, clauzei penale i-a fost atribuita o dubla natura juridica, fiindu-i recunoscut atat un rol compensatoriu (de evaluare anticipata a prejudiciului suferit de creditor in caz de neexecutare), cat si un rol sanctionator (pedeapsa privata contractuala pentru neexecutarea obligatiilor asumate).
Impreviziunea - Cenusareasa din imperiul vechiului Cod civil Exemplul deja clasic era acela al contractelor de locatiune din anii 1990, incheiate pentru o durata de 20-25 de ani, avand ca obiect terenuri si spatii de productie. 10 ani mai tarziu, proprietarul se afla in postura ingrata a celui care nu a putut anticipa evolutia pietei de profil din anii 2000 si care nu putea beneficia, din punct de vedere al reglementarilor existente, de niciun remediu practic pentru a obtine o majorare a pretului locatiunii sau incetarea respectivului contract.
Ipotecarea unei cladiri finalizate dupa intrarea in vigoare a NCC si construita pe un teren ipotecat conform prevederilor vechiului Cod Civil Facem o mentiune preliminara cu privire la faptul ca observatiile de mai jos nu au in vedere regimul derogatoriu instituit de Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare.
Natura juridica a ipotecilor ce poarta asupra chiriilor, arenzilor si indemnizatiilor de asigurare cu privire la plata chiriilor sau arenzilor La nivel de principiu, conform art. 2.389 lit. a) C. Civ. pot face obiectul unei ipoteci mobiliare creantele banesti nascute (printre altele) din contracte de locatiune sau din contracte de asigurare. Textul nu face o distinctie intre contractele de locatiune sau de asigurare avand ca obiect bunuri mobile si contractele de locatiune sau de asigurare avand ca obiect bunuri imobile.
Elemente de noutate introduse de Noul Cod Civil cu privire la contractul de agentie Aspecte preliminare. Contractul de agentie reprezinta o creatie a sistemului de drept anglo-saxon, care, lipsit de constrangerile sistemului de drept continental, a construit un mecanism juridic caracterizat printr-o flexibilitate conceptuala sporita, care sa raspunda cerintelor desfasurarii activitatilor de comert.
Cesiunea contractului în Noul Cod Civil O noutate adusă de Noul Cod Civil ("NCC") este reglementarea cesiunii contractului, instituţie absolut necesară în contextul mediului economic de astăzi, chestiune semnalată, de altfel, de majoritatea civiliştilor de renume români, care au susţinut, de lege ferenda, că viitoarea noastră legislaţie civilă ar trebui să reţină şi transmisiunea de datorie. Cesiunea contractului este reglementată în NCC în Cartea a V-a (Despre obligaţii), Titlul II (Izvoarele obligaţiilor), Capitolul I (Contractul), Secţiunea a 8-a (Cesiunea contractului).
Dreptul de preferinta al locatarului profesionist la re-inchirierea unui imobil Potrivit art.1828 din Noul Cod Civil ("NCC"), chiriasul are, in conditii egale si sub rezerva indeplinirii obligatiilor sale, drept de preferinta la incheierea unui nou contract de inchiriere pentru un imobil, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor cu privire la exercitarea dreptului de preemptiune din materia contractului de vanzare. Dreptul de preferinta exista in primul rand in legatura cu reinchirierea spatiilor cu destinatia de locuinta, dar, in temeiul normei de trimitere din art. 1778 alin. (3) NCC, se aplica si in privinta spatiilor care sunt necesare desfasurarii activitatii unui profesionist.
Privilegiile si garantiile reale Noul Cod Civil reglementeaza urmatoarele tipuri de garantii reale si privilegii: privilegiile speciale, ipoteca imobiliara, ipoteca mobiliara (inclusiv asupra conturilor si asupra creantelor), gajul (sub forma unei garantii reale cu deposedare) precum si dreptul de retentie (sub forma unei garantii reale imperfecte).
Efectul retroactiv al nulitatii in materia contractelor cu executare succesiva Noul Cod Civil aduce modificari substantiale in materia nulitatii instituind principiul retroactivitatii efectelor nulitatii si in ceea ce priveste contractele cu executare succesiva. In acest sens, art. 1257 (3) din Noul Cod Civil prevede ca, la desfiintarea contractului, partile vor fi tinute sa restituie, in natura sau prin echivalent, prestatiile primite, chiar daca acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu. Acelasi text prevede ca restituirea se va face in conformitate cu dispozitiile art. 1639 - 1647 privind modalitatile de restituire a prestatiilor.
Exercitarea autoritatii parintesti in Noul Cod Civil - specificul noii reglementari Definita ca fiind ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului, autoritatea parinteasca apartine, potrivit Noului Cod Civil ("NCC"), ambilor parinti, care trebuie sa o exercite numai in interesul superior al copilului (Titlul IV din Noul Cod Civil - Autoritatea parinteasca). In acest sens, urmeaza a fi avute in vedere si dispozitiile legii speciale in materie, anume Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului ("Legea nr. 272/2004"), care afirma prevalenta principiului interesului superior al copilului in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti (art. 2 din Legea nr. 272/2004).
Administrarea bunurilor altuia – alegerea unei forme de administrare Noul Cod Civil introduce, pentru prima data in dreptul romanesc, si reglementari referitoare la administrarea bunurilor altei persoane, prin transpunerea prevederilor cuprinse in Codul Civil din Quebec. Aceste dispozitii reprezinta cadrul legal general aplicabil cu privire la administrarea bunurilor altor persoane, cu exceptia cazului in care legea, actul constitutiv sau imprejurarile concrete impun aplicarea altui regim juridic de administrare. Astfel, in lipsa unor prevederi legale exprese sau a vointei partilor, instantele judecatoresti vor avea dreptul sa analizeze conditiile in care are loc administrarea si sa determine regimul juridic aplicabil acesteia.
Notiunea si constituirea fiduciei in Noul Cod Civil Fiducia presupune transferul temporar al unor drepturi sau a dreptului de proprietate asupra unor bunuri, prezente sau viitoare, de la o persoana fizica sau juridica (numita constituitor) catre o alta persoana (numita fiduciar), pentru ca bunurile sau drepturile astfel transferate sa fie administrate in interesul unui beneficiar, urmand ca, la incetarea fiduciei, sa fie transmise de catre fiduciar beneficiarului. Calitatea de beneficiar al fiduciei poate reveni unui tert, dar si constituitorului sau fiduciarului.
Abuzul de drept in reglementarea Noului Cod Civil O modificare substantiala adusa de Noul Cod Civil ("NCC"), cu impact asupra viitoarelor solutii jurisprudentiale, consta in codificarea doctrinei si a jurisprudentei cu privire la abuzul de drept. Abuzului de drept ii este, astfel, consacrata o reglementare expresa: pe de o parte, art. 15 din NCC ("niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte"), pe de alta parte, art. 1353 din NCC ("cel care cauzeaza un prejudiciu prin chiar exercitiul drepturilor sale nu este obligat sa-l repare, cu exceptia cazului in care acesta este exercitat abuziv"). In acest sens, de pilda, punerea in executare silita a unei hotarari judecatoresti executorii nu constituie un abuz de drept: neminem laedit qui suo jure utitur (cel ce uzeaza de dreptul sau nu lezeaza).
Decaderea din termen conform Noului Cod Civil Termenul, ca modalitate a obligatiilor, este reglementat in art. 1411 - 1420 din Noul Cod Civil. O reglementare noua si importanta aferenta acestei teme este decaderea din termen. Debitorul decade din beneficiul termenului daca se afla in stare de insolvabilitate sau, dupa caz, de insolventa declarata in conditiile legii, precum si atunci cand, cu intentie sau din culpa grava, diminueaza garantiile acordate creditorului sau nu constituie garantiile promise creditorului.
Consecinte procesual civile ale absorbtiei Codului Comercial in Noul Cod Civil Legea nr. 71/2011 privind punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil (denumita in continuare "LPA") a adus cateva modificari Codului de procedura civila in vigoare in vederea armonizarii acestuia cu noile prevederi ale noului Cod Civil. In ceea ce priveste impactul noii legislatii asupra dreptului procesual civil, trebuie facute doua observatii.
Reguli specifice aplicabile raporturilor intre profesionisti conform Noului Cod Civil Regulile speciale prevazute in Codul Comercial, care reglementau un regim juridic diferit pentru raporturile comerciale, fie au fost preluate de noul Cod Civil si extinse spre aplicare tuturor raporturilor de drept privat indiferent de partile acestui raport (ex: formarea contractelor la distanta, regimul juridic al dobanzilor, determinarea locului executarii obligatiilor etc.), fie au fost preluate de noul Cod Civil, dar vizeaza in continuare numai raporturile privind profesionistii (ex: solidaritatea codebitorilor, determinarea pretului intre profesionisti etc.).
Notiunile de comerciant si de profesionist in noua legislatie civila Codul Comercial a fost partial abrogat la 1 octombrie 2011, restul prevederilor urmand a fi abrogate la momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 134/2010 (noul Cod de Procedura Civila) si a Codului maritim, date care nu sunt inca stabilite.
Eroarea si dolul in Noul Cod Civil Conform art. 1207 din Noul Cod Civil, contractul poate fi anulat la cererea partii care la momentul incheierii contractului se afla intr-o eroare esentiala, daca cealalta parte stia sau, dupa caz, trebuia sa stie ca faptul asupra caruia a purtat eroarea era esential pentru incheierea contractului.
Leziunea in Noul Cod Civil Una dintre cele mai importante modificari aduse de Noul Cod Civil regimului juridic al viciilor de consimtamant este cea legata de domeniul de aplicare a leziunii. Conform art. 1221 din Noul Cod Civil, exista leziune atunci cand una dintre parti, profitand fie de (a) starea de nevoie, (b) lipsa de cunostinte sau (c) lipsa de experienta a celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa o prestatie de o valoare considerabil mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea propriei prestatii. Existenta leziunii se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului.
Contul bancar curent. Impactul preconizat - asupra bancilor/clientilor Reglementarea contului bancar curent prin dispozitii incluse in Codul Civil reprezinta un element de noutate, care insa datorita caracterului succint si preponderent dispozitiv (institutia de credit si titularul de cont pot sa stabileasca contractual conditiile in care astfel de tranzactii bancare urmeaza sa se desfasoare) al prevederilor nu va produce un impact semnificativ in ceea ce priveste activitatea institutiilor de credit sau pozitia contractuala a clientilor - titulari de cont.

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică