Articole scrise de Valentin Naumescu


1 - 30 din 250 rezultate
1.„Fort Trump” în Polonia. Ce ar însemna pentru Flancul Estic al NATO şi pentru UE o bază americană importantă? Vorbind despre posibilitatea înființării unei mari baze militare a Statelor Unite pe teritoriul Poloniei, președinții Trump și Duda au anulat, practic, și ultima rămășiță a înțelegerilor americano-sovietice care au făcut parte din pachetul infam de împărțire a Europei, în 1945. Căci înțelegerea Clinton-Elțin din 1997 nu era decât o prelungire cosmetizată, la peste o jumătate de secol distanță, a vechiului acord al aliaților pentru delimitarea sferelor de influență de pe continent, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
2.Confirmarea tendințelor europene în alegerile din Suedia. Scad partidele mari tradiționale, cresc partidele noi dar și extremismul anti-UE Rezultatele alegerilor din Suedia nu sunt, la urma urmei, catastrofale. Dimpotrivă, faţă de estimările prăpăstioase din ultimele zile ale campaniei, care dădeau Suedezii Democraţi (extrema-dreaptă) pe primul loc, cu scoruri de până la 25%, ceea ce a ieşit duminică la urne este doar o nuanţă diferită a vechii culori de fond a tabloului politic suedez. Şi totuşi, nuanţa contează, aşa cum înserarea întunecă cerul treptat, aproape insesizabil, iar cei neatenţi pot spune că nu văd nicio diferenţă faţă de lumina care fusese cu câteva minute înainte. Până se face întuneric complet.
3.Două scrisori. McCain, Giuliani și politica americană a ultimilor 40 de ani Despre John McCain, decedat la 82 de ani, au vorbit deja americanii, de la republicani de frunte la Obama și Hillary Clinton, plus mii și mii de americani de rând, și au făcut-o toți cu demnitate, cu respect și cu sentimentul că America a pierdut un mare patriot și un mare spirit al unei generații politice strălucite, o generație care a prețuit, apărat și promovat peste tot în lume democrația, libertatea, drepturile omului și justiția. Adică exact lucrurile acestea care par acum fie demodate, fie negociabile, fie tranzacționate de penalii, avocații și (deja) condamnații din echipa lui Trump.
4.România în criză. Opțiunea demnă versus opțiunea coruptă. De la protest la proiect? Autoritarismul, partizanatul, abuzurile, supușenia umilă a celor care se bucură de firimiturile aruncate de la masa ciocoilor, nepotismul și pilăraia grețoasă și mai ales „baronatele” politice și administrative fac legea în interiorul acestei lumi. Ești cuminte, te supui și primești și tu ceva! Are grijă daddy de tine și de familia ta. Ai vorbit pe lângă, out! Și, peste toată această țesătură coruptă, penală, se așterne uriașa, incredibila submediocritate intelectuală a celor care reprezintă puterea PSD-ALDE – șefi de parlament repetenți în facultate, premieri, miniștri și secretari de stat agramați, plagiatori, absolvenți de Drept „la mare distanță”, demnitari cu mândria Centenarului și cu „tricoaiele” pe piept...
5.Summiturile din Asia și silențioasa glisare a UE către Japonia și China. Încă o realizare a Erei Trump? În plin război comercial și al declarațiilor ostile cu președintele Trump, liderii europeni Tusk și Juncker au vizitat Asia, participând la două summituri importante, deși puțin mediatizate și analizate, cel puțin la noi. Probabil, pentru că nu a fost nimic spectaculos, nicio declarație „tare”, din cele pe care le dăruiește cu generozitate Trump pentru ratingul televiziunilor, și având în vedere suprapunerea cu misteriosul summit Trump-Putin de la Helsinki, momentele de la Beijing și Tokyo au trecut aproape neobservate.
6.Două dezastre. Ce afectează mai grav interesele României pe plan extern, Era „Trump vs. UE” sau puterea PSD-ALDE? Cu alte cuvinte, întrebarea din titlu ar putea suna așa: care este perspectiva externă de care ne temem cel mai mult – România, fără garanții reale de securitate sau România, de facto în afara Uniunii Europene? Ce ne îngrozește mai tare? Dar, ca scenariul să fie un coșmar total, nu ar putea fi cumva și una și alta? Și dacă așa stau lucrurile, ce se mai poate face?
7.Democraţia suverană versus statul de drept? O dilemă falsă dar foarte corozivă De la Varşovia la Budapesta şi de la Bucureşti la Ankara, câştigătorii alegerilor mai mult sau mai puţin recente clamează dreptul suveran al majorităţilor parlamentare şi al guvernelor de a decide şi de a face „orice doresc”, în baza unui tot mai fetişizat „program de guvernare”, din care nimeni nu mai înțelege nimic. Voinţa schimbării politice acoperă tot mai mult, de la legislație și politicile judiciare, respectarea/nerespectarea angajamentelor europene şi internaţionale privind independenţa justiţiei, libertatea presei şi finanțarea societăţii civile (ONG-urilor), până la slăbirea luptei anti-corupţie, limitarea autonomiei universitare, reinterpretarea normelor bunei guvernări şi sfidarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene;
8.​Un anti-occidental la Casa Albă. Relații proaste cu europenii şi canadienii, laude pentru Kim cel „foarte talentat şi iubitor de popor” și interes pentru Putin Despre inutilitatea devastatoare şi chiar caracterul contra-productiv al „summitului istoric” Trump-Kim, care-l „legitimează” internaţional şi îl întăreşte extern şi intern pe acesta din urmă, am mai scris, ca şi despre scepticismul puternic pe care îl am faţă de perspectiva denuclearizării Coreei de Nord comuniste. Experţii nucleari ale căror opinii le-am citit zilele acestea spun că, şi dacă ar exista bunăvoinţă politică la Phenian, denuclearizarea nu ar fi tehnic posibilă înainte de 10-15 ani. Eu cred că mai degrabă niciodată, în condiţiile acestui regim.
9.Și dacă eşuează „omul providenţial” Macron şi Planul său „refondator”? Pe cine se mai sprijină UE, în plină Revoluţie conservatoare? Nu mai încape nicio îndoială că suntem în plină Revoluţie conservatoare, iliberală şi antieuropeană, de la Roma la Budapesta şi de la Londra la Varşovia, în care liderii naţionalişti îndeamnă popoarele lor să creadă din nou în suveranităţi naţionale absolute, în închiderea şi baricadarea ţărilor şi în primatul intereselor statelor respective în faţa intereselor comunităţii de state şi ale aliaţilor (după modelul nefericit Trump, fiecare se vede pe primul plan, de la Italy first la Hungary first), în pofida evidenţelor că Uniunea Europeană a însemnat şi încă înseamnă cea mai prosperă şi mai sigură eră din istoria Europei;
10.Ucraina uitată: eşecul celei de-a doua Revoluţii proeuropene și semnele populismului electoral din 2019 În plină agitație privind criza politică italiană, asupra căreia vom reveni cu certitudine săptămânile următoare, să aruncăm o privire asupra Ucrainei, vecinul nostru mai mare și mai greu încercat de la nord și est. Ieșită treptat din radarul interesului european, după performanțele mediocre ale guvernării autointitulate proeuropene de după 2014, după ratarea țintelor de reformă și dovezile de corupție endemică din administrația centrală și locală, Ucraina preelectorală nu arată deloc bine, prevestind un an 2019 urât din punct de vedere politic, cu puține soluții credibile pe plan intern și extern, cu haos în țară și multe tensiuni.
11.Fractura Occidentului. De ce se despart America și Europa? Va reveni Rusia în Estul Europei? Nu este scopul acestui articol să arate cine sunt vinovații, cine au greșit primii, americanii sau europenii. Contează prea puțin sau deloc. Acum, după integrarea noastră chinuită în NATO și UE, plină de suspiciuni, de neîncredere şi de clauze, constatăm cu tristețe că, vorba lui Murphy, când să-ți vină rândul, se schimbă regulile! Când să ne bucurăm și noi de Europa integrată și de garanțiile de securitate ale NATO, din care în sfârşit facem parte, așa cum au profitat două generații de vest-europeni după 1945, se schimbă în rău profilul Occidentului iar lumea de astăzi, la care am aspirat să aderăm după 1989, nu mai arată deloc ca Vestul liberal, strălucitor şi generos din anii 70-80.
12.Capcanele unilateralismului şi pariurile greşite ale lui Trump Previzibilul anunţ a fost în cele din urmă făcut. Vizitele lui Macron şi Merkel la Washington au eşuat pe toate palierele: politic, economic, de imagine etc. Niciunul dintre obiectivele deplasării liderilor europeni peste Atlantic nu a fost atins. În opinia mea, aşa cum am mai spus cu alte ocazii, Angela Merkel nici nu trebuia să mai efectueze vizita la Casa Albă, la doar câteva zile după Macron (a fost o greşeală de evaluare a cancelariei de la Berlin), la un nivel de protocol mult sub cel oferit şefului executivului francez. Dar aceasta este deja o altă discuţie.
13.Iluzia denuclearizarii. De ce nu o sa iasa nimic din "prietenia" cu Coreea de Nord De mai bine de o lună, presa internaţională şi, implicit, cea românească este cuprinsă de frenezia „schimbărilor politice spectaculoase” din peninsula coreeană, a momentelor „istorice”, a „începuturilor unei noi ere”, a apropierii şi „prieteniei” dintre Phenian şi Seul, a preconizatului Summit Trump-Kim (cine ar fi crezut?), ba chiar a „perspectivei Premiului Nobel pentru Pace” cuvenit preşedintelui Donald Trump; Denuclearizarea Peninsulei Coreene este, tehnic vorbind, imposibila. Niciun stat din lume, dupa 1945 incoace, odata devenit putere nucleara functionala, nu s-a mai denuclearizat.
14.”M-am inselat. Lumea nu ma vrea”. Armenia, victoria celor fara de putere Undeva, în Caucazul de sud, atât de puţin cunoscut şi de prezent în spaţiul public şi în conştiinţa occidentală, acolo unde se termină Europa creştină (sau, mai corect, istoric vorbind, unde „începe Europa creştină”, Regatul armenilor fiind primul stat care a adoptat creştinismul ca religie oficială, în anul 301), în zona aceea „crepusculară” din uriaşii Munţi Caucaz, zonă de confluenţă strategică, politică, economică şi culturală dintre Rusia (lumea postsovietică) şi Orientul Mijlociu, un popor mic dar brav a dat dovadă de tenacitate şi dorinţă de schimbare politică, spunând NU la ceea ce părea deja a fi prea mult;
15.„Refondarea” UE în marş: clarificări de viziune dar şi apariţia diferenţelor Macron-Merkel Zilele acestea au adus discursuri şi luări de poziţie importante, mult aşteptate, ale principalilor „scenarişti, regizori şi actori” ai preconizatei reforme a Uniunii Europene, Emmanuel Macron şi Angela Merkel. Aparent, consensul politic se păstrează şi după discursul flamboaiant al lui Macron din Parlamentul European, Angela Merkel susţinând oficial, alături de preşedintele francez, viziunea unei Uniuni Europene puternice şi competitive, bazate pe valori, capabilă să ofere răspunsuri credibile provocărilor prezente şi mai ales să învingă „revoluţia conservatoare”, iliberală, care dă semne că se extinde în Europa Centrală şi nu numai;
16.Orban IV. O explicație dezamăgitor de simplă Sunt, probabil, autori care caută și oferă explicații mai spectaculoase, mai sofisticate, mai profunde, mai încărcate de ascunse semnificații politice, economice, culturale, istorice și revizioniste pentru victoria masivă a lui Viktor Orbán în alegerile generale recente din Ungaria, dar eu nu mă număr printre aceștia; Nu cred că națiunea maghiară este iliberală în esența ei, la fel cum nu cred că ungurii sunt neapărat mai naționaliști și mai antieuropeni decât alte popoare, din Europa Centrală și nu numai...
17."Semnatura" Rusiei pe cazul Skripal. De la atentat la refacerea politica a Occidentului? Atentatul cu agent neurotoxic, desfăşurat în plină zi, într-un loc public relativ aglomerat, cu includerea ca țintă simultană a fiicei fostului spion (o practică mai puţin obişnuită, chiar şi când sunt executaţi spionii trădători), este de o cruzime ieșită din comun. Are ceva din asasinarea înfiorătoare a fratelui dictatorului nord-coreean, pe aeroportul din capitala Malaeziei, cu sute de oameni în jurul „scenei” în care s-a produs crima. De regulă, atentatorii fac asta pentru a arăta că, dacă vor, te găsesc și te pot ucide oriunde, în văzul tuturor.
18.A inceput negocierea noii Uniuni Europene. Unde se va plasa Romania? Odată învestit cabinetul Merkel IV, după șase luni de negocieri și cu un vot chinuit de 51% în Bundestag, tandemul refăcut Macron-Merkel poate declanșa „refondarea” Uniunii Europene, așa cum îi place să spună noului star politic european, Emmanuel Macron; Această negociere va da conceptul Uniunii Europene a generaţiei următoare, aşa cum Uniunea în care trăim noi este rezultatul viziunii generaţiei liderilor politici europeni din 1990-1992, sintetizată în Tratatul de la Maastricht;
19.Trump si Mike Pompeo. Mai mult control politic asupra diplomatiei sau mai multa pricepere inaintea marilor negocieri? Aducerea sefului CIA la conducerea Departamentului de Stat nu confirma neaparat triumful unei viziuni anti-sistem in politica Statelor Unite, ci mai degraba inversul situatiei, adica nevoia lui Trump de a avea in pozitii-cheie oameni care stiu ce au de facut intr-un guvern, care pot pregati marile dosare de negociere ale SUA si care pot gestiona sistemul in conditii bune, mentinand o functionare la parametri rezonabili a diplomatiei americane, din zona careia se auzeau frecvent semnale de disfunctionalitate financiara si de personal, pe langa mult mai picantele replici care tradau incongruentele de viziune intre Trump si Tillerson
20.Uniunea Europeana a pierdut alegerile in Italia. Dar nu le-a castigat nimeni! Incepe cosmarul politic. Sau Bunga Bunga? Ceea ce era mai rau in alegerile italiene dar, totusi, previzibil, s-a intamplat. Partidele proeuropene au pierdut clar scrutinul dar, pe de alta parte, nimeni nu a castigat si nu exista o directie clara in care italienii sa fi transmis ca doresc sa mearga tara lor. Singurul lucru clar in acest moment este o frustrare politica in crestere, o debusolare cvasi-totala a societatii si un vot disperat in favoarea mai multor partide populiste, nationaliste, protectioniste, eurosceptice sau chiar de extrema-dreapta, care cumuleaza 60-65% din totalul votului, fara sa se sustina totusi intre ele si fara sa poata sa contureze o majoritate parlamentara functionala.
21.Bătălia pentru supremație în Pacific. China vs. SUA, via Peninsula Coreeană (Update şi o explicaţie suplimentară) Aparent bizara si atat de putin credibila apropiere intre cele doua Corei rivale ascunde o tentativa de resetare a marelui joc strategic al Asiei, foarte probabil in avantajul Chinei, daca nu cumva planificata si girata din umbra de Beijing, cu obiectivul de mare anvergura de a scoate din jocul influentei politico-militare si economice regionale Statele Unite.UPDATE: O informaţie foarte recentă arată că apropierea Chinei de Coreea de Sud a şi început, ceea ce este un pas spre confirmarea ipotezei formulate mai sus. Preşedintele sud-coreean Moon a avut o întâlnire cu emisarul special al preşedintelui chinez Xi Jinping - vezi in text.
22.Primavara vrajbei noastre in alegerile din Uniunea Europeana. Despre Italia, Ungaria si nu numai Italia va deschide "balul electoral" de primăvară, pe 4 martie. Scrutinul se va desfășura după un nou sistem și o nouă lege electorală, destul de complicate, care combină sistemul majoritar cu reprezentarea proporțională. Aproape 1000 de parlamentari, deputați (630) și senatori (315) vor fi aleși. Spre comparaţie, Olanda, cu o populație de doar 3,5 ori mai mică şi cu un PIB doar jumătate cât al Italiei, are un parlament de doar 150 de locuri, deci de peste șase ori mai mic decât cel italian. Poate spune și asta ceva, deși nu este aspectul esențial al acestor alegeri.
23.Marea coalitie din Germania. Se (mai) face sau nu? Ce inseamna pentru Germania? Dar pentru Uniunea Europeana? Pana pe 4 martie nimic nu este sigur, chiar daca, dupa aproape cinci luni de negocieri dificile, liderii partidelor au ajuns la un Acord privind refacerea Marii Coalitii. Nicicand guvernarea in Germania postbelica nu s-a nascut mai greu ca acum. Este, probabil, semnul ca vechea paradigma politica germana, bazata pe predictibilitate, stabilitate si pe cele doua mari partide istorice, se apropie de sfarsit. Suntem, deci, intre doua epoci, cu toata confuzia si impasul caracteristice unui interstitiu istoric, in care se imbina elementele politice vechi cu cele noi iar compromisurile sunt tot mai greu de obtinut.
24.Cancelarul Austriei si razboiul viitorului buget european. Statele sarace din Est vor suporta costul Brexitului? La 31 de ani, lui Sebastian Kurz ii vine greu sa-si mascheze sau macar sa-si cosmetizeze pornirile politice instinctive, asa cum fac politicienii cu mai multa experienta: spune ce gandeste si, foarte probabil, exprima ceea ce gandesc si altii in Europa de Vest dar ezita sa o spuna franc; Ceea ce are in vedere cancelarul Austriei pentru Bugetul post-2020 este o reducere a transferurilor financiare catre statele din Europa Centrala si de Est, pe motivul ca statele net contributoare "nu trebuie sa mai plateasca niciun euro in plus" dupa plecarea Marii Britanii.
25.Macron in Africa. Imagine, business si limitele politicii de Mare Putere Noul star politic al Europei, președintele francez Emmanuel Macron vizitează Tunisia și apoi Senegal, două democrații inegal consolidate ale Africii francofone (cu un plus evident pentru Senegal), părți ale trecutului colonial francez nu tocmai îndepărtat (până în 1956, respectiv 1960), în demersurile sale continue de întărire a încrederii internaționale în capacitatea Franței de a juca rolul unei Mari Puteri renăscute, generoase și influente, cu o politică bazată pe valori liberale;
26."Ramura de maslin" sau Turcia contra Statelor Unite in nordul Siriei Operatiunea militara "Ramura de maslin", desfasurata de Turcia in nord-vestul Siriei (regiunea Afrin) are ca obiective oficiale eliminarea "teroristilor kurzi", "apararea integritatii teritoriale a Siriei" si crearea unei "zone de securitate pentru Turcia", cu o latime de 30 de kilometri (circa 10000 km patrati), pe teritoriul mult incercatei tari vecine de la sud; Dintre cele trei obiective oficiale, unul se descalifica automat, atata vreme cat guvernul de la Damasc nu numai ca nu a cerut ajutorul Turciei pentru a-i apara integritatea, dar a denuntat cu vehementa agresiunea Ankarei...
27.Europa franco-germana se va distanta de Flancul Estic. Optiunile dificile ale Europei Centrale Iminentul acord pentru reinnoirea "marii coalitii" de la Berlin - care nu mai este chiar atat de mare, ajungand abia la 53%, fata de 66% acum patru ani - anunta si o reorientare strategica mai profunda a Uniunii Europene, pe termen lung. Schimbarea incepuse oarecum sa se contureze in primele luni ale colaborarii Merkel-Macron Uniunea centrata pe Zona Euro se va distanta treptat de Flancul Estic al UE, din motive care tin de ambele parti, si va cauta strangerea relatiilor economice avantajoase cu China si Rusia, pe fondul delimitarii de Trump (si invers), fortand in plus si o Uniune a Apararii (PESCO)...
28.Scurt punctaj pentru 2018. Spre un "point of no return"? 2018 va aduce, cel mai probabil, adancirea faliilor deja create si exacerbarea tensiunilor din sistemul international catre punctul critic, dincolo de care transformarile devin ireversibile iar lumea intra, practic, intr-un alt capitol al istoriei. Este motivul pentru care consider ca 2018 ar putea juca rolul unui point of no return in politica Europei si a lumii. Nu mai este mult pana acolo. Optiunile se vor radicaliza si polariza dramatic pe toate continentele. Ideologiile vor reveni in forta, dar nu in formele lor moderate de odinioara (centru-dreapta vs centru-stanga) ci mai degraba raportate la axa liberal-iliberal.
29.Intunecare. Sfarsitul visului liberal in Europa Centrala Europa Centrala si, odata cu ea, puterea de la Bucuresti se despart treptat de liberalism, privit in sensul larg, luminos, civilizational al termenului, nu neaparat in cel partizan, scufundandu-se in discursul ipocrit al "neamestecului in treburile interne" si al urii fata de straini si de Justitie, care ascunde dorinta unor lideri autoritaristi de a acapara total puterea si de-a-si face de cap in "ograda proprie", pe considerentul ca au fost votati de popor si ca e "sub demnitatea nationala" sa mai tina cont de opiniile guvernelor si institutiilor occidentale;
30.Ierusalimul, unilateralismul lui Trump si adancirea clivajului euro-american Ierusalimul spune povestea tragica a conditiei umane si, in general, a umanitatii dezbinate, vorbind in toate limbile marilor religii abrahamice/semitice ale lumii. Ierusalimul are un mesaj fundamental de transmis pentru aproape trei sferturi din populatia acestei planete, adica pentru crestini, pentru musulmani si bineinteles pentru evrei. Putine sunt insa culturile lumii care nu gasesc nimic si nu au nicio reflectie istorica sau intelectuala legata de cetatea Ierusalimului.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version