Articole scrise de Valentin Naumescu


1 - 30 din 223 rezultate
1.Ierusalimul, unilateralismul lui Trump si adancirea clivajului euro-american Ierusalimul spune povestea tragica a conditiei umane si, in general, a umanitatii dezbinate, vorbind in toate limbile marilor religii abrahamice/semitice ale lumii. Ierusalimul are un mesaj fundamental de transmis pentru aproape trei sferturi din populatia acestei planete, adica pentru crestini, pentru musulmani si bineinteles pentru evrei. Putine sunt insa culturile lumii care nu gasesc nimic si nu au nicio reflectie istorica sau intelectuala legata de cetatea Ierusalimului.
2."Statul paralel" din SUA il cam deranjeaza pe alesul Trump. Asteptam replica bosumflata a Congresului si schimbarea legilor justitiei. Sau nu? Una din marile virtuti ale democratiei americane este ca a reusit sa creeze, in ultimii doua sute de ani, institutii puternice, stabile, care isi fac treaba independent si profesionist si servesc interesul public indiferent de rezultatul alegerilor, acestea din urma avand doar rolul de a desemna detinatorii temporari ai demnitatilor politice si de a indica marile directii strategice pe care le vor lua politicile publice americane, desigur, in limitele date de Constitutie si de traditia culturala si administrativa robusta a unui stat de drept, in care nimeni nu este mai presus de lege (iar asta nu e doar o vorba pe hartie, ci o realitate non-negociabila a tuturor legislaturilor);
3.Merkel pe buza prapastiei. Momentul deciziilor cruciale si jocul la limita Prin iesirea suprinzatoare de la negocieri, duminica seara, a liderului liberalilor, Christian Lindner (38 de ani), presupusa coalitie "Jamaica", negru-galben-verde, pare ca a esuat inainte de a se naste. N-as fi asa sigur, ramane de vazut. Ceea ce trebuia sa fie un guvern format, in premiera, de cele patru partide/trei factiuni parlamentare, adica formula pestrita ideologic CDU/CSU+FDP+Verzii, s-a blocat pe chestiuni care, aparent, tin de nivelul migratiei in Germania si de unele masuri legate de politicile industriale si fiscale, precum si de tensiuni pre-electorale puternice intre FDP si Verzi, greu de reconciliat in prezent;
4."Brexit means Brexit!" Guvernul May in impas. Va pierde Marea Britanie statutul de Mare Putere a lumii? Cade guvernul May? Departe de a fi noua Margaret Thatcher, asa cum sugerau anul trecut unele voci entuziaste de la conservatori, premierul britanic se dovedeste mai degraba "piaza rea" pentru partid si pentru sustinatorii Brexitului, impingand tara si politica britanica intr-o totala confuzie legata de directia si optiunile Londrei in contextul post-referendum (mergand pana la a se spune, si nu aici pe continent, ci la ei in insula, ca nu exista, de fapt, nicio directie si nicio optiune);
5.Planul Macron si capcanele "Europei cu mai multe viteze". Cat de flexibila si diferentiata poate fi Uniunea Europeana, ramanand totusi o Uniune? Puncte cheie: Tanarul si (poate prea) ambitiosul presedinte francez a "furat startul" reformei Uniunii Europene, profitand cu abilitate si sarm comunicational de spatiul liber de manevra de care dispune pana in decembrie, creat de negocierile complicate pentru formarea guvernului de coalitie din Germania si de limitarile politice temporare ale cancelarului in exercitiu, Angela Merkel; Macron a dorit astfel sa se profileze ca principala voce si principalul lider care imprima directia "refondarii" Uniunii Europene (cum ii place sa spuna), miscare spectaculoasa dar si teribil de riscanta in acelasi timp...
6.Trump la un an de la alegeri: contestat de americani, dispretuit de vest-europeni, ignorat si batjocorit de nord-coreeni. Ce garantii mai ofera astazi Statele Unite lumii libere? Puncte cheie: Prin anvergura functiei obtinute in urma alegerilor din 8 noiembrie 2016, desi cu trei milioane de voturi populare mai putine decat contracandidata sa, Donald Trump ar trebui sa fie astazi depozitarul/garantul aspiratiilor de securitate si prosperitate ale lumii occidentale si democratiilor liberale, asa cum au fost toti presedintii americani din 1945 incoace, indiferent de afilierea lor democrata sau republicana;
7.Marea China. Marele Partid. Marele Congres. Marea Strategie. Marea Dilema. Marea Criza? Puncte cheie: Se incheie zilele acestea Marele Congres al Marelui Partid al Marii Chine, cu incercarea de a adopta o Mare Strategie pe termen (foarte) lung, pentru a da Marea Directie de dezvoltare si a evita Marea Criza de care marele sistem hibrid comunisto-capitalist din Estul Asiei se teme de cel putin un deceniu. Da, stim, totul e mare cand e vorba de China, de la rezultate la oportunitati, de la strategie la dileme, si de la probleme la riscuri;
8.Si Cehia? Europa Centrala se scufunda in euroscepticism. Cat timp mai rezista optiunea proeuropeana in Romania? Votul de vineri si sambata al cehilor va crea, se pare, o noua "stea" a politicii in Europa. Dupa foarte tanarul si imprevizibilul Sebastian Kurz (31) in Austria, se va contura probabil figura de sef de guvern a lui Andrei Babis, un mogul media deloc tanar (63) dar foarte viguros in exprimarea unei platforme care a combinat respingerea introducerii monedei euro, respingerea acceptarii cotei de refugiati repartizati Cehiei, respingerea prelungirii sanctiunilor economice impotriva Rusiei si reintroducerea controlului la frontierele tarii dar si un mesaj puternic anti-coruptie, pus insa la indoiala atat in Cehia cat si la Bruxelles de acuzatiile grave care i s-au adus legate de fraudarea fondurilor europene.
9.Criza Spaniei, Revolutia Identitara Globala si perspectiva separatismului. Va recunoaste Putin Catalonia? Nu mai este nicio indoiala, Spania s-a scufundat brusc intr-o criza a statalitatii de o gravitate fara precedent in istoria ei postbelica si cu prognostic rezervat, in care o majoritate destul de clar exprimata in timp a regiunii autonome Catalonia (cu o populatie de peste 7,5 milioane de locuitori), in pofida interzicerii referendumului si a obstructiilor din partea procuraturii si politiei, doreste ruperea contractului constitutional cu Regatul Spaniei si formarea unui stat suveran, integrat in Uniunea Europeana. Lucrurile, cu siguranta, nu se vor opri aici...
10."Germany First". Paradoxal, ce ar insemna un guvern Merkel IV fragil? Avem asadar rezultatele. Cu exceptia lui Martin Schulz si a SPD, toata lumea este (relativ) multumita cu ceea ce a obtinut, de la extrema stanga la extrema dreapta...Un guvern instabil la Berlin ar insemna ca Uniunea Europeana sa piarda unul din motoarele tandemului franco-german, ar insemna un cancelar care priveste mai mult spre interior si spre politica Germaniei, spre interesele germanilor, preocupandu-se de negocieri continue in cadrul coalitiei si neglijand aspectele europene sau, mai grav, incepand sa promoveze politici protectioniste, evident din ratiuni politice interne, caz in care reforma Uniunii Europene ar fi compromisa.
11.Scenariul 6: Juncker se spala pe maini si isi pregateste o iesire "romantica" din scena Nu e, asadar, niciunul din cele cinci scenarii din White Paper pe gustul lui Juncker. Oricum fusesera contestate, criticate si, indirect, neacceptate de statele membre si de opinia publica, in primavara. Presedintele Comisiei Europene da insa acum un semnal politic curios: una e ce crede ca se va intampla in viitor (nu s-a dezis de variantele expuse pe 1 martie) si alta e ce ar fi vrut el sa se intample, adica scenariul 6, enuntat la mai bine de sase luni distanta. Este, care va sa zica, o diferenta semnificativa intre ceea ce doreste Juncker si ceea ce crede el ca se va intampla in realitate.
12.Turcia post-kemalista se inarmeaza din Rusia. Regandirea spatiului de securitate din sud-estul NATO, centrata pe Romania Desi anticipata de cateva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpara din Rusia sisteme de aparare antiracheta S-400, in pofida recomandarii firesti a Statelor Unite si a NATO de a achizitiona armament "compatibil" din tarile aliate, mai adauga o piesa in dosarul tot mai complicat al deteriorarii relatiilor strategice, politice si militare ale Turciei cu Occidentul (probabil, pe un plan mai adanc, chiar si al indepartarii culturale, in sensul cel mai larg al termenului), survenite in ultimii ani, pe fondul derapajelor autoritariste, iliberale si islamiste din ce in ce mai pregnante ale regimului Erdogan;
13.Cate "fronturi" poate sustine politica externa a Statelor Unite in prezent? De ce ramanem proamericani? Coreea de Nord, Rusia, Siria, Iran sunt cele mai importante şi mai fierbinţi teme ale politicii externe americane, unele preluate, fireşte, de la vechea administraţie, altele cu escaladări recente, până la nivel de criză. Incompatibilitatea viziunilor fondatoare pe plan intern dar și a opțiunilor sistemice din relațiile internaționale separă adânc Statele Unite de regimurile menționate și de politicile lor;
14.Mai poate fi Franta partenerul strategic al Romaniei? Presedintele Republicii Franceze vine intr-o (foarte) scurta vizita in Romania, ca parte a primului sau turneu european, in care doreste sa pozeze in lumina cuvenita liderului unei Mari Puteri, planificandu-i si insiruindu-i in doua zile pe toti liderii rezonabili din Europa Centrala (Austria, Cehia, Slovacia, Romania si Bulgaria), pentru a le spune "cum sta treaba". Se intampla la fel ca in vizitele fulger ale liderilor occidentali din anii '90, cand, dupa cateva ore petrecute la Bucuresti, la periferia Europei, urma bineinteles, ce altceva?, incheierea periplului in Bulgaria;
15.Este posibila schimbarea regimului din Coreea de Nord? Momentul "exploziei" in Asia se apropie Problema nord-coreeana nu este, desigur, noua. Amenintarea confruntarii militare in Peninsula Coreeana persista, cu fluctuatiile cunoscute de la un deceniu la altul, din 1953; Razboiul Coreei (1950-1953), considerat la momentul respectiv un proxy-war al Razboiului Rece, in care Marile Puteri si-au marcat teritoriile de influenta pe principiul echilibrului de forte, nu s-a incheiat printr-un tratat de pace, ci printr-un armistitiu, ceea ce inseamna ca disputa a ramas nerezolvata.
16.Nicio majoritate nu poate face orice. Cazul Poloniei Pentru relatia Poloniei si Ungariei cu Uniunea Europeana se apropie momentul adevarului. Ori se impune Uniunea Europeana, ori cele doua regimuri rebele arata ca nu le mai pasa de Bruxelles si nimic nu li se poate intampla, ceea ce pentru Uniune ar fi un dezastru. Daca reusesc sa scape fara niciun fel de consecinte, continuand edificarea autoritarismului nationalist si abuzurile impotriva independentei sistemului judiciar, Varsovia si Budapesta vor slabi categoric autoritatea si puterea normativa a Uniunii Europene, candva fala Bruxellesului, inclusiv pe planul politicii externe.
17.Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta De mai bine de o saptamana, Ucraina da semnale repetate si insistente, la nivel inalt, ca este pregatita sa reia ofensiva politico-diplomatica pentru aderarea la NATO si Uniunea Europeana, ceea ce provoaca reactii diferite, nu numai intre Rusia si Occident, asa cum era previzibil, dar chiar si in cercurile politice occidentale, in special vest-europene, care par surprinse de noua abordare a Kievului;
18.Se rupe Occidentul intre Noua UE (Germania-Franta) si NATO II (SUA-Polonia)? Castiga Trump in Europa Centrala ce a pierdut in Europa de Vest? Fractura Europa de Vest-SUA a fost foarte inspirat speculata de Donald Trump iar descinderea spectaculoasa, discursul dramatic, care a atins coarda de sensibilitate a polonezilor si a provocat ovatiile multimii, precum si promisiunile solemne facute in fata monumentului dedicat rezistentei eroice a polonezilor impotriva nazistilor (interesanta alegere), par sa indice o noua abordare strategica a Statelor Unite, constand in consolidarea prezentei americane in Europa Centrala si exploatarea curentului conservator-nationalist-protectionist aparut la nivelul Grupului de la Visegrad (in special in Polonia si Ungaria), combinat cu o anumita rezistenta regionala in crestere fata de dominatia nucleului franco-german asupra institutiilor si politicilor Uniunii Europene;
19.Nord Stream 2: cat business, cata geopolitica si cata neincredere istorica? Ce vor spune presedintii la Varsovia? Pentru inca doua-trei generatii de est-europeni de acum inainte, asta daca nu se intampla nimic rau pe continent pana atunci, orice proiect de colaborare strategica Germania-Rusia va starni dezaprobari si ingrijorari in "Zwischeneuropa" ("Europa dintre Imperiul German si Imperiul Rus", termen folosit in special in secolul al XIX-lea), alimentate de resentimente, teama si neincredere istorica profunda...
20.Alternativa iliberala la Uniunea Europeana este modelul "stralucit" Miklos Horthy? Bine ca stim! Viktor Orban a facut recent un mare serviciu in procesul de clarificare a sensurilor ideologice ale disputei pro-UE vs. anti-UE, ajutandu-ne sa intelegem, dincolo de farafastacurile, mofturile si fandoselile cu aer intelectual ale militantilor conservatori si nationalisti, care critica Uniunea Europeana ba pentru "deficitul de democratie", ba pentru "incalcarea libertatilor, suveranitatii si identitatilor nationale", ba pentru "excesul de birocratie", ce modele de lideri au in minte, de fapt, si ce tip de finalitate politica vizeaza contestatarii integrarii europene si ai democratiilor liberale;
21.Mai aproape de Statele Unite si Germania. Romania s-a profilat corect. Pacat ca acasa... Aflata in campanie electorala, cu sanse reale de a obtine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arata rezervata pe tema relatiilor cu SUA. La mult asteptata conferinta de presa care a urmat intalnirii cu Presedintele Iohannis, cancelarul german nu a spus niciun cuvant pozitiv sau incurajator pe tema colaborarii cu administratia Trump, in pofida entuziasmului proamerican evident al oaspetelui ei si a intrebarilor insistente ale jurnalistilor, care au ridicat mingea la fileu de cateva ori, dupa modelul "Trump - garantii art. 5", care a functionat (pana la urma) la Washington. N-a mers.
22.Intre Washington si Berlin. Poate rezista pe termen lung politica externa ambivalenta a Romaniei? Intrebarea nu e daca politica externa ambivalenta a Romaniei, proamericana si proeuropeana, este corecta si ar fi bine sa continue, caci orice minte lucida si minim pregatita poate confirma acest lucru, ci daca nu cumva pe termen lung ar putea aparea elemente de presiune care sa forteze o optiune prevalenta, intr-o directie sau alta? In cuprinsul analizei, ma voi referi tocmai la scenariile si interesele divergente care ar putea, in viitorul mai mult sau mai putin indepartat, sa preseze Bucurestiul pentru asumarea unei optiuni strategice predominante, pe linie de securitate, care sa defineasca "centrul de greutate" al intereselor noastre fie in NATO (deci bazandu-ne pe Statele Unite), fie in Uniunea Europeana (ancorata in principal la Berlin si Paris).
23.Vizita in SUA intre rachetele Patriot, optiunea pro-americana a Romaniei si garantiile de securitate americane Riscul deloc neglijabil, in contextul international binecunoscut, dar mai ales greseala "otravita" care pandeste acum, si pe care unii s-au grabit deja sa o faca, afirmand recent ca Presedintele Iohannis va trebui sa aleaga intre Statele Unite si Germania, este sa se contrapuna optiunea pro-atlantista a Romaniei (NATO, SUA) cu cea pro-europeana (UE, Germania). Nimic mai eronat si mai periculos decat o asemenea alegatie.
24.Trump a desfiintat NATO. Pentru ca este incult NATO a fost, inainte de orice, un edificiu de incredere si de afinitate civilizationala. Inainte de a fi o armata imbatabila, un comandament integrat, un sediu impozant, Alianta Nord-Atlantica a fost un proiect magistral al increderii reciproce si al valorilor comune, un instrument inteligent si eficace, rezultat al Doctrinei Truman, prin care Statele Unite si-au pastrat prezenta strategica in peninsula europeana a Eurasiei, obtinuta dupa al Doilea Razboi Mondial, garantand totodata securitatea si prosperitatea democratiilor liberale europene si descurajand expansiunea comunismului in Vestul Europei.
25.Dupa alegerile germane, incepe reforma UE. Riscuri si oportunitati pentru Romania. Sa grabim anuntarea datei pentru trecerea la Euro! Dupa primavara electorala cu Happy End din Europa, Berlinul si Parisul au convenit recent, practic a doua zi dupa instalarea noului presedinte francez, ca se va deschide curand o fereastra de oportunitate strategica pentru reforma structurala a Uniunii Europene (2018-2020), mentionandu-se, mai mult sau mai putin discret, chiar si varianta revizuirii Tratatului UE, o idee pe care pana nu demult Germania nu o vedea nici necesara, nici realista. Avem deja indicii puternice ca, dupa alegerile generale din Germania, din 24 septembrie, daca nu apare nicio surpriza electorala iar cancelarul Angela Merkel este reconfirmata pentru al patrulea si probabil ultimul mandat, Germania si Franta vor da semnalul inceperii celei mai substantiale, mai profunde si mai extinse reforme a Uniunii Europene, de dupa fondarea Comunitatilor Europene, practic singura varianta prin care Uniunea poate supravietui marilor crize si provocari pe care le traverseaza de peste un deceniu;
26.Alegeri prezidentiale in Iran. Mai importante pentru Europa decat ar parea Vineri, 19 mai, vor avea loc alegeri prezidentiale in Iran, esentiale pentru mentinerea cursului moderat al tarii (cand spunem "moderat" nu avem in vedere standardele europene, ci ceea ce poate fi in prezent posibil intr-un regim teocratic islamic, adversar inversunat al valorilor democratiilor liberale si Occidentului), dar importante totodata pentru un intreg Orient Mijlociu aflat in fierbere, si chiar, prin extensie, pentru relatiile cu marile puteri, in special cu Statele Unite, Uniunea Europeana si Rusia; Concureaza sase candidati aprobati de ayatollah, iar actualul presedinte Hassan Rouhani este in cautarea celui de-al doilea mandat.
27.Lectiile alegerilor franceze. Esecul partidelor, nevoia unei noi generatii de lideri, cum poate fi invins extremismul, supravietuirea Uniunii Europene 66%-34% este mai mult decat scorul electoral intre candidatii Emmanuel Macron si Marine Le Pen, este reflectarea in sinteza a unei realitati politice, sociale si culturale complexe care divide societatea franceza si, probabil, Uniunea Europeana in ansamblu, intre cei care sustin ordinea actuala, fara sa fie neaparat entuziasmati de tot ceea ce se intampla, si cei care, cu furie si frustrare, se simt perdanti ai globalizarii, integrarii europene si valorilor liberale. Noua linie de clivaj politic nu mai este Stanga-Dreapta, ci Centrul liberal vs. Extremismul iliberal (anti-globalizare), clivaj fata de care se pozitioneaza acum majoritatea francezilor, de o parte sau de cealalta, asa cum, cu cateva luni in urma, s-au pozitionat olandezii, austriecii si americanii, desigur in fiecare caz cu elemente de specific local, dar cu manifestarea aceleiasi adanci falii cultural-politice.
28.Politica lumii sub semnul emotiei contextuale si al prezentei la vot. Rezultatele alegerilor: "mari tendinte" sau imagini intamplatoare? Puncte cheie: - Analistii au avut dintotdeauna tentatia fireasca de a generaliza, de a extrage observatii, implicatii si consecinte cu caracter global (sau cel putin regional) din orice eveniment punctual, din orice declaratie, din orice scrutin etc.;- Pana la un punct, este de inteles si de salutat dorinta de a observa evolutiile prezente si de a le pune sub semnul unor "mari tendinte" care prefigureaza viitorul, in incercarea (orgolioasa intelectual si profesional, sa recunoastem) de a prezice, de a anticipa, de a defini perspectivele vremurilor care vor urma;
29.Macron va fi Presedintele Frantei. Dar transformarea politicii in Europa continua Vestea buna a alegerilor franceze este redescoperirea tentatiei Centrului politic liberal, a discursului pro-european autentic, decent si rational, curat, echilibrat, cinstit, singurul care poate sa se mai opuna acum cu succes extremismului bolnav, nationalismului agresiv si anti-europenismului scandalagiu, de dreapta sau de stanga. Vestea proasta pentru mainstream-ul politic francez este ca niciuna din cele doua forte politice consacrate, cea de centru-dreapta (republicanii) si cea de centru-stanga (socialistii), nu se mai bucura de increderea votantilor si nu se vor regasi in finala prezidentialelor, pentru prima data in istoria celei de-a cincea Republici.
30.Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav Referendumul privind trecerea la regimul prezidential autoritarist a adancit falia dintre cele doua factiuni ale societatii, dintre Turcia liberal-occidentala din marile orase cu conexiuni si deschidere spre Vest si Turcia autoritarist-islamista. Cea de-a doua se dovedeste majoritara la vot, atrasa de discursul nationalist, anti-occidental precum si de perspectiva islamizarii politice si legislative a tarii. Dupa aproape 100 de ani de kemalism fortat si dupa o lunga incercare de integrare in Uniunea Europeana, tara este intoarsa acum, treptat, cu fata spre Islam si spre discursul politic de tip oriental-autoritarist al lui Erdogan.

1 2 3 4 5 6 7 8 

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version