Articole scrise de Dan Popa


1 - 30 din 5036 rezultate
1.​​Cafeaua de weekend. Subiecte tari din această săptămână. Bonus: 10 moduri în care poti ofensa pe cineva, fără să știi. Cât costă să construim Starship Entreprise? 11 lucruri pe care nu le mai vezi azi în avioane Evenimentele vin, trec și apoi se uită, fiind înlocuite în memoria de scurtă durată cu alte evenimente. De aceea, vă propunem o sinteza săptămânală cu cele mai interesante evenimente de la noi și din lume, cel puțin cu cele care ne-au reținut nouă atenția. O colecție de texte pe care să le puteți savura în fiecare sămbătă la cafeaua de dimineață. Lectură plăcută!
2.Finanțele au pus joi după amiază în dezbatere publică proiectul de modificare a Normelor metodologice ale Codului Fiscal Ministerul Finanțelor a pus joi după amiază în dezbatere publică proiectul de modificare a Normelor metodologice ale Codului Fiscal,  ca urmare a intrării în vigoare a mai multor legi care au necesitat corelări legislative. Le publicăm acum integral, urmând să revenim zilele următoare cu o analiză în care să detaliem cele mai semnificative schimbări. Vezi aici proiectul de lege supus dezbaterii.
3.Pilonul II de pensii- vom alege modelul maghiar sau pe cel polonez? Aceasta e singura întrebare, nu dacă o vor face. Nu va fi o naționalizare fățișă, cum corect respinge Liviu Dragnea ideea, ci una ”împachetată” modern, o șansă pe care ți-o oferă de fapt socialiștii. Așa de pildă cum a făcut guvernul maghiar, care a frăgezit mai întâi populația, după care a venit cu soluția ”salvatoare”. La noi operațiunea de frăgezire a început în vara trecută, când ministrul Finanțelor (atunci), Ionuț Mișa declara senin: ”Pilonul II de pensii va disparea pana la finalul acestui an”. A urmat Olguța Vasilescu, la o întâlnire cu ușile închise: In 2008 s-a dat posibilitatea sa optezi pentru pilonul I sau II de pensii. Nu este foarte bine ce s-a intamplat! Intotdeauna STATUL va completa pensiile!”. Vezi în text scenariile cu care s-a lucrat în Ungaria și Polonia și tentative anterioare de preluare a banilor din Pilonul II în România.
4.Muzeul antreprenoriatului, deschis miercuri în Capitală. Evenimentul marchează 100 de ani de antreprenoriat în România ​CITR Group a deschis miercuri expoziția Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România, care va fi găzduită de Palatul Noblesse până în 21 aprilie și are scopul de a sublinia importanța antreprenoriatului românesc pentru economia României cu ocazia Centenarului. Expoziția ilustrează, în trei perioade istorice din ultimii 100 de ani, 30 de povești antreprenoriale: 10 antreprenori din perioada 1918 - 1945 (secțiunea Fondatori), 10 povești românești de succes de după ’89 (secțiunea Contemporani) și alți 10 antreprenori care au regândit regulile jocului (secțiunea Noua generație) .
5.Document. Scrisoarea Guvernatorului. Care sunt posibilele soluții la plafonarea dobânzilor și cum arată ea la nivelul UE ”Stabilirea unui regim de limitare a DAE la creditele destinate consumatorilor, în mod arbitrar, nediferenţiat pe categorii de produse şi fără o fundamentare a plafoanelor respective în funcţie de caracteristicile produsclor de creditare este de natură a produce dezechilibre în piaţa creditului şi a afecta stabilitatea financiară” se arată într-o scrisoare transmisă de Guvernatorul BNR Mugur Isărescu șefului Comisiei  pentru politică economică din Camera Deputaților, Gheorghe Șimon. Potrivit surselor apropiate Comisiei, alături de scrisoare, Isărescu a transmis încă două documente, unul privind metodologia de stabilire a unor limite maxime ale DAE, iar altul vizând practica plafonării ratei dobânzii în UE. Vezi în text scrisoarea lui Isărescu și documentele transmise de BNR
6.Oamenii relaxați, cu mezencefalul odihnit: ”Dacă dezvoltarea României astăzi merge prost, este din cauza băncilor”! I-am văzut astăzi, personal. Sunt oameni relaxați, cu creierul suficient de odihnit încât să-și permită opinii cristaline pe subiecte destul de complicate. Fostul premier Tudose stătea mai mult pe telefon, butonând. Liliana Mincă promotoarea circului în Parlament era și ea relaxată. ”D-le președinte, în calitate de inițiator al acestei legi ( ne referim aici la plafonarea dobânzilor- n.red), vă propun să dăm un aviz pozitiv fiindcă niciodată băncile unite la un loc n-o să fie de partea României! Și vă mai spun ceva, de care să țineți cont: dacă dezvoltarea României astăzi merge prost, este datorită băncilor!”, explică un deputat PSD, membru al comisiei pentru politică economică  al Camerei.
7.​Darea în plată, la doi ani de la promulgare. În primul s-au depus 6363 notificări, în 2017 s-au depus 1894 notificări iar în primele 3 luni din acest an- 202 notificări Zilele acestea se împlinesc doi ani de la promulgarea legii 77/2016, mai bine cunoscută oamenilor ca Legea dării în plată. "Astăzi, în România, există 800.000 de familii care nu își mai pot plăti ratele la bancă. Prin această lege reușesc să fac ca aceste familii sa nu devină cazuri sociale", spunea initiațorul Legii dării în plată, fostul liberal Daniel Zamfir. La doi ani de la intrarea in vigoare a legii, mai exact până la începutul acestei luni, numarul total al notificarilor este de 8.459, potrivit unui raspuns primit de la BNR ca urmare a solicitarii HotNews.
8.Mesaj BNR: Creșterea economiei a atins cel mai înalt ritm din perioada post-criză. Dar a fost însoțită de majorarea sensibilă a deficitului de cont curent și a celui structural Analizând comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au notat că aceasta a crescut la 4,32% în ianuarie și la 4,72% în februarie, semnificativ peste limita de sus a intervalului, dar ușor sub nivelul prognozat. Ascensiunea a fost determinată prioritar de factorii pe partea ofertei și s-au punctat contribuțiile aduse de efectele de bază asociate reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte și taxe nefiscale operate în perioada similară a anului anterior, dar și de majorările recente ale tarifelor energiei electrice, gazelor naturale și energiei termice, precum și de creșterea prețului combustibililor, pe fondul măririi cotațiilor petrolului.
9.Ioana, familia monoparentală și rata sărăciei din România. Ceva între poveste, thriller și baladă Ioana este din provincie, dar și-a găsit un job în București și s-a mutat în Capitală prin 2007. A cunoscut un băiat, s-au plăcut, s-au luat. În 2009 a venit pe lume Adrian, primul lor copil. În 2010, soțul și-a pierdut slujba și a început s-o dea pe băutură. În 2016, Ioana a divorțat. Acum își crește singură băiatul, dar e la limita sărăciei. Două joburi nu-și permite să-și ia ca să aibă timp să se ocupe și de Adrian. Ioana reprezintă una dintre cele 145.000 de familii monoparentale, cum se numesc ele. Fie mamă singură cu copii, fie tată singur cu copii. Peste jumătate dintre aceste familii sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială. Iar rata sărăciei în rândul parinților singuri care-și cresc copilul e mai mare decât în cazul familiilor ”normale” cu doi copii. Este și o sursă a sărăciei, dar cine să să propună politici sociale pentru ei?
10.Bancpost România a cesiona o parte din creditele în franci elvețieni către Eurobank Ergasias. Cum îi va afecta acest lucru pe clienți? Vezi răspunsurile la întrebările HotNews ale Eurobank, dar și poziția BT Bancpost România a cesionat o parte din creditele în franci elvețieni către banca-mamă din Grecia (Eurobank Ergasias S.A.), potrivit notificărilor trimise de Bancpost clienților săi. Întrebați de către HotNews.ro cum le va fi afectată relația clienților români cu banca, oficialii băncii elene ne-au răspuns că Eurobank, în calitate de nou creditor, va înlocui Bancpost în procedurile în așteptare conexe, fără ca drepturile sau obligațiile care decurg din acordurile de credit să fie afectate de o astfel de înlocuire. ”Bancpost SA, în calitate de furnizor de servicii, va continua să administreze împrumuturile pentru și în numele Eurobank. Toate solicitările clienților vor fi primite și prelucrate de Bancpost în același mod în care au fost și până acum, în baza contractului de servicii Bancpost și Eurobank semnat”, se arată în răspunsul remis HotNews.ro. Vezi în text și poziția Băncii Transilvania.
11.​Cafeaua de weekend. Subiecte tari din această săptămână. Bonus: Cat de educati sunt președinții? Care ar fi costul vietii pe Marte? La ce varsta devii geniu? De ce sunt atat de putini stangaci în lume? Evenimentele vin, trec și apoi se uită, fiind înlocuite în memoria de scurtă durată cu alte evenimente. De aceea, vă propunem o sinteza săptămânală cu cele mai interesante evenimente de la noi și din lume, cel puțin cu cele care ne-au reținut nouă atenția. O colecție de texte pe care să le puteți savura în fiecare sămbătă la cafeaua de dimineață. Lectură plăcută!
12.Cele 6 motive oficiale pentru care salariile din sănătate și asistență socială au scăzut în februarie cu 61 de lei în medie (față de ianuarie) După tot scandalul cu privire la salariile personalului din zona medicală HotNews.ro a solicitat INS date mai amănunțite cu privire la cauzele care au condus la aceste scăderi (în termeni absoluți, salariile din domeniul sănătății și asistenței sociale au scăzut în februarie cu 61 de lei în medie). Vezi în text răspunsul transmis joi de Statistică.
13.Sondaj printre cei mai titrați analiști financiari: Majoritatea se așteaptă la înrăutățirea condițiilor de afaceri în următorul an și la deprecierea leului în fața euro 59% dintre cei mai buni analiști economici din România, deținători ai titlului CFA, se așteaptă la înrăutățirea condițiilor de afaceri în următoarele 12 luni, potrivit sondajului periodic pe care CFA România îj face în rândul membrilor săi, în vederea realizării Indicatorului de Încredere Economică. In privința cursului de schimb EUR/RON, peste 83% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în urmatoarele 12 luni - valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7000, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7369. 
14.Inflația - inamicul nevăzut al Guvernului și al BNR- a urcat la 5%. Ce înseamnă asta pentru fiecare dintre noi și de ce ar trebui să ne îngrijorăm? Sâmbătă am fost în piața Cultural, de unde-mi fac săptămânal achizițiile de produse agricole. Leușteanul se făcuse 4 lei, ceea ce mi s-a părut foarte mult. Dar am încurajat acest preț cumpărând 4 legături. Pentru roșiile românești făcute în seră am plătit cu 3 lei mai mult pe kilogram. Mi-a explicat vânzătorul că i s-a scumpit gazul, dar și transportul în Capitală. Am plătit pentru că voiam să mănânc roșii. Creșterea prețurilor, măsurată prin inflație, este de fapt marea necunoscută atât a Băncii Naționale, cât și a Guvernului: niciuna dintre aceste instituții nu știu foarte bine ce anume o cauzează, ce anume trebuie cu adevărat luat în calcul atunci când o măsori, ce înseamnă o inflație ”corectă” și, mai ales, cum poți s-o miști în sus sau în jos.
15.Modificări importante ale Codului Muncii: de la definirea muncii nedeclarate la încheierea contractului individual de muncă/ Vezi în text documentul oficial În urmă cu două zile a apărut în Monitorul Oficial Legea nr. 88/2018,  care aduce noi obligații privind respectarea legislației muncii, respectiv modifică Codul muncii adoptat prin Legea nr. 53/2003 cu modificări ulterioare. O primă modificare a reprezintă definirea muncii nedeclarate, iar o alta vizează încheierea contractului individual de muncă.Vezi aici documentul apărut în Monitorul Oficial
16.​ Olguţa Vasilescu: Sunt multe cifre de la INS care nu bat cu ce avem noi la minister; ei lucrează cu metoda sondajului Cifrele prezentate de Institutul Naţional de Statistică de multe ori nu corespund cu cele de la Ministerul Muncii, deoarece INS lucrează cu metoda sondajului, a declarat miercuri seara ministrul de resort, Olguţa Vasilescu, la postul public de televiziune, potrivit Agerpres. ”Sunt foarte multe cifre la INS care nu bat cu ceea ce avem noi în minister. Ei lucrează după metoda Eurostat, prin sondaj, noi lucrăm cu cifre foarte exacte. De exemplu, azi şomajul este sub 4%, este 3,91%. INS spune că este peste 4%. Am văzut şi luni în care îl dădea la 5,1%. INS calculează după metoda sondajului, noi calculăm după cifrele exacte”, a explicat Olguţa Vasilescu.
17.​Trei scurte precizări pentru doamna ministru Olguța Vasilescu Ministrul Muncii, d-na Olguța Vasilescu a ieșit miercuri  public ca să explice de ce salariile din sănătate și asistență socială au scăzut în februarie față de ianuarie. Domnia sa a explicat că salariile comunicate de INS pentru februarie se referă de fapt la luna ianuarie, care a avut 11 zile nelucrătoare și că e normal în asemenea condiții să ai și salariul mai mic. Ei, o asemenea gafă nu trebuie lăsată să se propage, fiind o prostie.
18.Raport foarte dur al UniCredit Bank: România riscă un conflict cu UE pe subiecte ce ţin de domeniul judiciar şi cel fiscal / Majorări viitoare ale taxelor sunt posibile/Leul e supraevaluat, BNR preferă o depreciere graduală ”Anticipăm o încetinire a creşterii economice la 4,4% în 2018 şi la 3,6% în 2019 deoarece consumul şi investiţiile vor fi afectate de încetinirea creşterilor salariale, incertitudini fiscale şi creşterea costurilor de finanţare. România riscă un conflict cu Uniunea Europeană pe subiecte care ţin de domeniul judiciar şi cel fiscal, iar riscul iniţierii unei noi proceduri de deficit excesiv în 2019 rămâne ridicat” se arată în Raportul trimestrial transmis miercuri investitorilor de către economiștii UniCredit Bank.
19.Investitorii străini, către Dăncilă și Teodorovici: Mesajele noastre au fost ignorate. Realitatea a arătat că problemele sesizate cu privire la mutarea contribuțiilor erau întemeiate și chiar au apărut altele noi ”​Lipsa de claritate și lipsa de înțelegere a impactului pentru diversele categorii de angajați au făcut ca transferul asigurărilor sociale să nu se realizeze în mod uniform de către toți angajatorii din mediul privat. Chiar și în zona publică aplicarea acestei măsuri a avut nenumărate efecte neprevăzute. În ciuda faptului că rămân în dezacord cu modul în care acest transfer s-a reglementat, angajatorii își doresc o legislație clară și predictibilă care să asigure stabilitate pe termen mediu, garanție conferită de adoptarea finală sub forma unei legi aprobate de Parlament și publicată în Monitorul Oficial”, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă miercuri de boardul Consiliului Investitorilor Străini premierului Dăncilă, ministrului de Finanțe Eugen Teodorovici și președinților celor două camere ale Parlamentului.
20.Lucrezi cu zilieri? Marți tocmai ce a fost modificată legea privind exercitarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri/ Vezi in text care sunt noutățile In Monitorul Oficial de ieri, 10 aprilie 2018, a fost publicata Legea nr. 86/2018 care modifică modul în care poate fi exercitată activitatea desfăşurată de zilieri. Legea  introduce câteva domenii de activitate în care poate fi folosită munca zilierilor, dar include și alte noutăți. În termeni tehnici, zilierul este persoana fizică ce are capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneraţii. Durata activităţii ocazionale prestată de zilier este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă, iar durata zilnică nu poate depăși 12 ore. Vezi aici documentul apărut în Monitorul oficial.
21.INS confirmă: Salariul mediu din sănătate şi asistenţă socială a scăzut în februarie cu 2,1% comparativ cu ianuarie/ Salariul mediu net a fost de 2.487 lei (534 euro), mai mult cu 3 lei față de cel din ianuarie Câştigul salarial mediu net a scăzut în sănătate şi asistenţă socială (-2,1%) comparativ cu luna precedentă, arată datele transmise miercuri de către Institutul Național de Statistică. IT-iștii și lucrătorii din turism sunt cele două capete ale intervalului între care evoluează salariile românilor. IT-ișii au câștigat în medie 6.134 lei (1.317 euro) în vreme ce lucrătorii  din industria ospitalității au luat în mână 1.499 de lei (321 de euro), mai arată datele INS.
22.Unde ni se duc banii: în primele două luni românii au cheltuit aproape 28 de miliarde de lei, din care 11 miliarde s-au dus doar pe mâncare, băuturi și tutun Pe scurt: în primele două luni românii au cheltuit prin magazine și la benzinării aproape 28 de miliarde de lei, din care 11 miliarde s-au dus doar pe mâncare, băuturi și tutun, arată datele transmise la solicitarea HotNews de către oficialii Institutului Național de Statistică. Peste 3 miliarde de lei s-au evaporat în ianuarie și februarie pe parfumuri, produse cosmetice și în farmacii și peste 6 miliarde pe combustibili. Consumul privat a contribuit cu 70% la producția economică, măsurată prin intermediul Produsul Intern Brut.
23.Sebastian Buhai, cercetător român în Stockholm, ridică o întrebare simplă: e normal ca un laureat Nobel să nu poată trece  de criteriile impuse de autoritațile universitare românești  pentru a preda la noi? De ce suntem la pământ cu cercetarea economică? Deși dăm lumii economiști de mare calibru intelectual, care predau la universități celebre, România nu există în literatura de specialitate. În urma cu câțiva ani, publicam un interviu cu Florin Bîlbîie, profesor la Sorbona. Avem mulți asemenea români distribuiți în mari universități europene și americane. Astăzi am avut o discuție cu Sebastian Buhai, cercetător în cadrul Departmentului Economic la Universitatea din Stockholm care din toamnă se va muta cu catedra la Paris. Buhai este și co-autorul unui studiu care a făcut multe valuri în mediul academic din România, studiu care ridică o întrebare simplă: e normal ca laureații Nobelului pentru Economie să nu întrunească criteriile impuse de autoritațile universitare românești  pentru a preda în țara noastră?
24.Exporturile din primele două luni ale României au fost de aproape 11 miliarde de euro. Partea proastă e că am importat mărfuri de peste 12,5 miliarde de euro În primele două luni ale acestui an, România a exportat mărfuri în valoare de 10,88 miliarde euro și a importat de 12,53 miliarde euro, au transmis marți reprezentanții Institutului Național de Statistică. Astfel, deficitul comerțului internațional a fost de 1,65 miliarde de euro, mai mare cu aproape 400 de milioane de euro decât cel din urmă cu un an. Cumulat, în ianuarie și februarie 2018, exporturile au crescut cu 11,6%, iar importurile cu 13,9%, față de 1.I-28.II 2017
25.Coaliția de dreapta Fidesz-KDNP ar fi obținut două treimi din total mandate. Orban: Am obținut o victorie decisivă!  Viktor Orbán ar putea obține al treilea mandat după ce coaliția de dreapta Fidesz-KDNP ar fi obținut două treimi din voturile maghiarilor, scrie presa maghiară și cea internațională. Rezultatele preliminare ale alegerilor din Ungaria arată că Fidesz-KDNPsunt pe punctul de a câștiga 133 de locuri, din 199.  Într-un discurs scurt ținut în fața suporterilor săi, Orbán a vorbit despre victoria sa ca despre una ”decisivă”.  Orbán a mai condus un guvern susținut de o coaliție condusă de Fidesz în perioada 1998-2002, înainte de a reveni la putere în 2010.
26.​​Cafeaua de weekend. Subiecte tari din această săptămână. Bonus: Cântărim mai mult la Ecuator sau la Polul Nord? Daca culoarea roz nu exista, de ce o putem vedea? Cum devenim dreptaci sau stangaci. E Superman fascist? Dar Batman? Evenimentele vin, trec și apoi se uită, fiind înlocuite în memoria de scurtă durată cu alte evenimente. De aceea, vă propunem o sinteza săptămânală cu cele mai interesante evenimente de la noi și din lume, cel puțin cu cele care ne-au reținut nouă atenția. O colecție de texte pe care să le puteți savura în fiecare sămbătă la cafeaua de dimineață. Lectură plăcută! P.S. Tuturor celor care întâmpină Sărbătorile Pascale le dorim ca luminosul praznic să-i găsească întru bună așezare sufletească, sănătoși și cu masa plină! Sărbători line și pline de speranță!
27.Cine va plăti pensia decrețeilor? Dacă faci parte din generația lor și încă nu ai emigrat, gândește-te foarte bine la ce te va aștepta în 10-15 ani Joi, Statistica a publicat o lucrare referitoare la numărul pensionarilor și la pensia minimă. Lucrarea poate fi citită aici, dar nu voi insista asupra datelor incluse în cercetare, ci asupra altei probleme, mult mai grave: starea deplorabilă a sistemului de pensii și vulnerabilizarea lui în formă continuată, ca să preiau o expresie juridică.
28.Decizia de politică monetară de miercuri are accentul pe ”politică” sau pe ”monetară”? Economiștii șefi din bănci au opinii diferite/Pentru populație, întrebarea este: unde se va duce cursul?/Șase întrebări care rămân Majoritatea economiștilor șefi din bănci estimau pentru miercuri o creștere a ratei dobânzii de politică monetară  a BNR cu 25 de puncte de bază, până la 2.5%. Cu toate acestea, cei 9 corifei din Consiliul de Administrație au decis să nu urce dobânda-cheie, provocând o surpriză în piață. Decizia de miercuri a BNR este nejustificată dacă o citim prin prisma indicelui prețutilor de consum. Mă așteptam la o creștere a dobânzii cheie cu 25 bp iar menținerea actualului nivel crește probabilitatea unui viitor pas de 50 de puncte de bază a dobânzii. Acum asistăm la diverse critici aduse BNR pentru întărirea politicii monetare pe canalul de dobândă și nu pot să nu mă întreb la ce reacții am putea asista în situația ipotetică a unei deprecieri a leului”, a declarat Florian Libocor, economistul șef al BRD.
29.Isărescu i-a răspuns lui Dragnea: ''N-o să vă dau amănunte din scrisoare. Nu împingeţi prea mult lucrurile, că suntem în Săptămâna Mare!'' Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a declarat miercuri că a răspuns scrisorii primite de la preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, menţionând că nu doreşte să dea amănunte din acest răspuns întrucât Dragnea anunţase că va da publicităţii scrisoarea respectivă, scrie Mediafax.  „Noi - Consiliul da Administraţie - BNR - acţionăm în baza unui mandat. Şi oamenii politici au un mandat, cel popular, au dreptatea lor. Am purtat şi un dialog verbal, cu partidele de Opoziţie, iar preşedintele Camerei Deputaţilor a preferat calea scrisă. I-am răspuns, tot pe cale scrisă. El a spus că va da publicităţii acest răspuns, deci n-o să vă dau amănunte din scrisoare. Nu împingeţi prea mult lucrurile, că suntem în Săptămâna Mare”, a spus Mugur Isărescu.
30.Complicata relație a românilor cu banii. Dragoș Neacșu: Trebuie să spargem niște mituri și să privim adevărul în față. Avem mai multe Românii! Trebuie să privim adevărul în față, spune Dragoș Neacșu, unul dintre cei mai respectați administrator de fonduri din România, care a condus un proiect de cercetare sociologica al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in colaborare cu Institutul de Studii Financiare (ISF), care arată câtă încredere au românii în a-și plasa banii în diverse produse de economisire si de investire. ”Avem mai multe Românii! Ideea e să fim conștienți de acest lucru. Avem mai multe Românii din punctul de vedere al atitudinii față de risc, al modului în care oamenii aleg să se informeze- sau aleg să NU se informeze”, spune Neacșu. O discuție despre mituri, despre fricile românilor, despre obiceiurile milenialilor legate de bani și despre multe altele.

1 2 3 4 5 6 7 8  ... 168 

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică