Articole scrise de Dan Popa


1 - 30 din 6019 rezultate
1.���FOTO Markerele! Unde sunt markerele? Din culisele deschiderii primului drive- thru din Capital�� ”���Markerele! Unde sunt markerele?”, strig�� un domn înalt care p��rea c�� se ocup�� de organizare. Un voluntar alearg�� ��i îi aduce cateva markere. PreaÎnaltul adun�� în jurul lui voluntarii, studentele ��i asisten��ii care urmau s�� joace câte un roli��or în filmul ”Drive-thru - impact final” ��i, cu un aer superior, le spune: ”Deci. Cu markerele acestea, aten��ie, nota��i pe parbrizul fi-e-c��-rei ma��ini care trece, nu ora la care s-a efectuat vac-ci-narea, clar? Deci nu ora de vac-ci-na-re, ci ora de vaccinare plus 15 minute, da? Apoi îi direc��iona��i c��tre zona post-vaccinare. S-a în��eles???”. S-a dat unanim din m����ti c�� da. Mai erau 15 minute pân�� când prima ma��in�� urma s��-��i fac�� intrarea. La coad�� a��teptau câteva zeci de ��oferi care veniser�� de pe la 6 dimine��a. Înainte cu fix dou�� minute de ora 8, sun�� telefonul ��efului. S-a stricat termoscannerul de la zona de recep��ie.
2.���VIDEO INTERVIU Cât de relevant e modul în care se calculeaz�� în pandemie infla��ia, unul din cei mai importan��i indicatori pentru BNR, când comer��ul online a explodat iar co��ul de consum a suferit ample schimb��ri Evolu��ia pre��urilor dintr-o economie e extrem de important��. Banca Na��ional��, care are ca obiectiv ��intirea infla��iei, se uit�� cu mare aten��ie la acest indicator atunci când ia deciziile de politic�� monetar��, decizii ale c��ror efecte le sim��im înclusiv la nivelul ratelor pe care le avem la credite. Partea proast�� e c�� în pandemie, obiceiurile de consum s-au schimbat structural. Comer��ul online a explodat, iar în metodologia de calcul a INS acesta nu e luat deloc în calcul. HotNews a discutat despre cât de relevant e calculul IPC cu 4 economi��ti: Florian Libocor, economist ��ef al BRD-GSG, Mihai Copaciu, director adjunct la Direc��ia de modelare ��i prognoze macroeconomice din Banca Na��ional�� a României, Laurian Lungu, co-fondator Consilium Policy Advisers Group ��i Ionu�� Dumitru, economist-��ef al Raiffeisen Bank.
3.Mitul imigran��ilor care le iau joburile nativilor, demontat într-un studiu trans-na��ional la care a participat ��i România. Impactul migra��iei tinerilor asupra economiei, pie��ei muncii, înv������mântului ��i asisten��ei sociale ”Nu a fost stabilit�� nicio rela��ie semnificativ�� statistic între amploarea num��rului tinerilor solicitan��i de azil ��i rata ��omajului în rândul tinerilor. De asemenea, nu s-a putut stabili niciun efect semnificativ statistic între propor��ia tinerilor solicitan��i de azil ��i sistemul de înv������mânt din ��ara gazd��, efect m��surat prin rata tinerilor care nu sunt angaja��i ��i nu urmeaz�� nicio form�� de educare sau formare sau prin raportul de p��r��sire timpurie. Tinerii imigran��i nu iau locurile de munc�� ale tinerilor nativi”, a explicat joi prof.dr. Monica Roman (ASE), coordonator pe România al unui program de cercetare derulat în mai multe state cu privire la migra��ia tinerilor vulnerabili. Cercet��torii au dorit s�� m��soare impactul migra��iei tinerilor asupra economiei locale, pie��ei muncii, sistemului de înv������mânt ��i al celui de asisten���� social��.
4.INTERVIU R��svan ���Radu, UniCredit: Au sc��zut mult cererile de suspendare la plat�� a ratelor în ianuarie-februarie 2021 fa���� de 2020 ”���E o schimbare care se produce la nivel social ��i care genereaz�� nevoi diferite în privin��a spa��iului de locuit: oamenii au nevoie de spa��ii mai mari, pozi��ionate poate mai aproape de parcuri, ��i nu de locul de munc��, a��a cum se întâmpa în trecut, sau chiar în afara marilor ora��e, cum am v��zut c�� s-a întâmplat în ultimul an”, spune CEO-ul UniCredit Bank, într-o discu��ie cu HotNews.ro. Radu a mai vorbit despre provoc��rile acestui an, despre tendin��ele din pia��a bancar�� local�� pe termen mediu ��i despre cum modific�� schimb��rile de comportament ale clien��ilor strategia bancii.
5.Cele mai mari rateuri ”��tiin��ifice”, dezinform��ri ��i conspira��ii în privin��a COVID-19 R��spândirea uimitoare a coronavirusului SARS-CoV-2 a luat lumea pe nepreg��tite, inclusiv pe oamenii de ��tiin����. Rezumatul de mai jos prezint�� nu neap��rat cronologic, autorii celor mai mari dezinform��ri, furnizori de a��a-zise „tratamente” sau teoreticieni ai conspira��iei. Prin ac��iunile lor, ei au înr��ut����it pandemia, scrie Real Clear Science, care a realizat acest top.
6.VIDEO Rela��ia Stat- culte în pandemie ��i dup��. Expert: Nu exist�� un dialog institu��ionalizat. Cercet��tor: Serviciile pe care le aducea Biserica acum dou�� secole Statului nu mai sunt azi necesare Rela��ia dintre autorit����ile laice ��i cele religioase s-au tensionat în pandemie ca urmare a restric��iilor impuse de coronavirus. Reprezentan��ii la vârf a majorit����ii cultelor importante spun c�� dialogul cu Statul a fost unul de fa��ad�� ��i sper�� ca pe viitor acesta s�� fie consistent îmbun��t����it. Petre Guran, cercet��tor ��tiin��ific specializat în fenomenul religios, e îns�� de alt�� p��rere. Guran spune c�� intr��m din acest punct de vedere într-o alt�� faz�� a istoriei. ”Ce se întâmpl�� în epoca noastr�� este c�� serviciile pe care le aducea Biserica în secolul XIX ��i XX nu mai sunt necesare. Statul nu mai are nevoie de aceste servicii. În primul rând au devenit marginale prin sc��derea evident dramatic�� a frecvent��rii bisericilor pe fondul unei des-cre��tin��ri galopante a societ����ii ��i sigur c�� orice fel de servicii din acestea de tip ideologic pe care le poate aduce Biserica devine marginal”, spune cercet��torul.
7.Banca Mondial�� a întrebat românii: Dac�� a��i avea posibilitatea, v-a��i muta în Bucure��ti în urm��torii 5 ani? 82% dintre ei au spus nu. ��i iat�� de ce În România exist�� mitul potrivit c��ruia ardelenii în ansamblu îi ur��sc pe bucure��teni, c��rora le spun ”mitici”. Insuportabile le par tupeul, arogan��a, suficien��a lor. E drept c�� dup�� o or�� petrecut�� în traficul din Capital��, parc�� începi s�� le dai dreptate. Banca Mondial�� a realizat un studiu cantitativ (printre rarele de acest tip) despre atractivitatea social�� (��i economic��) a Capitalei. Prima întrebare din chestionar a fost: Dac�� a��i avea posibilitatea, v-a��i muta în Bucure��ti în urm��torii 5 ani? 82,5% dintre români au spus ferm NU!. Îns�� Bihorul, Sibiul ��i Bra��ovul ies din tiparele celorlalte jude��e din Ardeal, dovedind o mai bun�� ”toleran����” la mitici.
8.Peste 650.000 de or����eni (cât dublul popula��iei Bra��ovului) stau cu bagajele preg��tite s�� plece unde vor vedea cu ochii. Ori în alt�� ��ar��, ori în alt ora��. Ce arat�� inten��iile de migrare calculate de Banca Mondial�� Când 11% din popula��ia unei localit����i cu pu��in peste 5.000 de locuitori spune c�� are inten��ia s�� emigreze iar un locuitor din 3 s-ar muta oriunde în ��ar�� sau în afar�� numai s�� nu mai stea acolo, înseamn�� c�� ceva nu merge bine în localitatea respectiv��. Numele ei e Isaccea, jude��ul Tulcea. Banca Mondial�� a f��cut harta inten��iilor de emigrare, luând în calcul 41 de ora��e, inclusiv Capitala. La nivelul datelor agregate, 11% dintre românii care locuiesc în ora��ele de mai jos ar pleca din localitatea de domiciliu pentru minim doi ani, iar dintre ace��tia, aproape jum��tate ar p��r��si România.
9.De la Elvis ��i Lenin la moa��tele Sf. Parascheva. Despre pelerinajul ca fenomen, motivele care îi determin�� pe oameni s�� mearg�� la pelerinaje, stigmatul pelerinului dar ��i despre de ce nu poart�� unii monahi m����ti VIDEO Exist�� pelerinaje ��i pelerinaje. Unele sunt laice, altele sunt religioase. Pelerinaje se fac ��i la casa din Graceland în care a locuit Elvis Presley ��i la mumia lui Lenin dar ��i la moa��tele Sfintei Parascheva ori la mormântul p��rintelui Arsenie Boca. Azi ��i mâine în Capital�� are loc pelerinajul de Sfântul Dimitrie. E drept, pandemia a rescris regulile dup�� care aceste evenimente au loc. HotNews.ro a stat de vorb�� luni cu Vasile B��nescu, purt��torul de cuvânt al Patriarhiei Române, Mirel B��nic��, unul dintre pu��inii sociologi care au analizat fenomenul pelerinajelor în România ��i C��t��lin Raiu, cadru didactic la Facultatea de Administra��ie ��i Afaceri a Universit����ii din Bucure��ti, reprezentant al României în panelul de exper��i pe libertate religioas�� al OSCE ��i pre��edintele FORB România. Despre pelerinajul ca fenomen, despre motivele care îi determin�� pe oameni s�� fac�� pelerinaje, stigmatul pelerinului dar ��i despre de ce nu poart�� unii monahi m����ti.Vezi la finalul articolului discu��ia video în varianta integral��
10.Pelerinajele în pandemie. Între restric��ii ��i riscuri În aceast�� perioad�� are loc în Capital�� pelerinajul de Sfântul Dimitrie. În mod tradi��ional, la acest eveniment particip�� zeci de mii de credincio��i. Anul acesta e îns�� unul atipic. Restric��iile impuse de pandemie au în��sprit consistent modul în care pelerinii vor putea s�� se închine. Despre aceste restric��ii, modul în care se desf����oar�� pelerinajele în Europa pe timp de pandemie, riscurile care exist�� dar ��i despre nevoia de miracol a oamenilor, HotNwes.ro va înregistra luni în prima parte a zilei o emisiune avându-i ca invita��i pe d-nii Vasile B��nescu, purt��torul de cuvând al Patriarhiei Române, Mirel B��nic��, unul dintre pu��inii sociologi care au analizat fenomenul pelerinajelor în România ��i C��t��lin Raiu, cadru didactic la Facultatea de Administra��ie ��i Afaceri a Universit����ii din Bucure��ti, reprezentant al României în panelul de exper��i pe libertate religioas�� al OSCE ��i pre��edintele FoRB România.
11.���Business report: Clientul va putea merge la asigur��tor pentru recuperarea daunei. China produce cinci miliardari pe s��pt��mân��. E momentul s�� schimba��i furnizorul sau contractul de gaze. Cele mai bune oferte pentru Bucure��ti Modificarea legisla��ia RCA: Clientul va putea merge la firma la care s-a asigurat pentru recuperarea daunei ��� Valoarea locuin��elor pentru care este aplicat�� o cot�� redus�� de 5% a TVA - majorat�� ��� Este momentul s�� schimba��i furnizorul sau contractul de gaze. Cele mai bune oferte pentru Bucure��ti ��� Drago�� R��ducan: S��rb��torile de iarn�� sunt compromise cu restric��iile din acest moment. Dac�� se vor relaxa, vom g��si solu��ii ��� În prag de alegeri, PSD vrea s�� majoreze ajutoarele sociale. Impact bugetar: 2 miliarde de euro ��� De ce s�� amân��m alegerile pân�� în martie 2021? Dac�� atunci vom avea Covid-20, ce facem, vom continua s�� le amân��m în continuare? ��� Finan��area IMM-urilor în criza Covid: principiile ��i ac��iunea concret�� ��� Modificarea ajutoarelor de stat de 1 miliard euro, adoptat�� de Parlament. Planurile ministrului Virgil Popescu ��� F�� ceea ce iube��ti sau iube��te ceea ce faci?
12.In ce ora��e locuiesc cei mai ferici��i oameni din ��ar��? Rezultatele ar putea fi surprinz��toare pentru unii... Banii nu aduc fericirea, dar o între��in. La fel ca ��i gradul în care e��ti mul��umit cu via��a pe care o duci. A��a c�� am luat datele B��ncii Mondiale ��i am construit un index care s�� ierarhizeze datele din 41 de localit����i din România. Rezultatul poate p��rea surprinz��tor pentru unii sau normal pentru al��ii, depinde de unghiul din care prive��ti.
13.Ciprian Dasc��lu, economist-��ef BCR: Revenirea sectorului manufacturier este lent�� comparativ cu ����rile vecine/Euro ar putea ajunge la 4,9 lei la finalul anului ”Ne men��inem estimarea privind o contrac��ie economic�� de -4,7% în tot anul 2020, prognoz�� nemodificat�� de la începutul pandemiei. Perspectiva pentru anul 2021 este strâns legat�� de evolu��iile fiscale dup�� alegerile parlamentare din decembrie ��i respectiv posibilele m��suri de ajustare a deficitului bugetar pentru a evita retrogradarea ratingului de ��ar�� în categoria nerecomandat�� investi��iilor”, a spus joi într-o conferin���� de pres�� online economistul ��ef al BCR, Cipian Dasc��lu. Banca a revizuit în cre��tere prognoza de cre��tere economic�� pentru anii 2022-2024 cu 1,2-1,4 puncte procentuale la 3,7%, 4,7% ��i respectiv 5,3% pentru a ��ine cont de intr��ri mai mari de fonduri europene în cadrul planului de redresare al UE, a mai anun��at Dasc��lu.
14.Monica Felea, distribuitor de film: Închiderea cinematografelor a venit f��r�� nicio explica��ie cu cifre. C�� s-ar fi g��sit nu ��tiu câte cazuri de infectare sau c�� rata de infectare e mare/ Doar noi ��i Rusia le avem închise Închiderea cinematografelor în Capital�� i-a lovit din plin pe distribuitorii de filme, unii aflând despre aceast�� decizie în mijlocul lans��rii unor filme. Decizia de a închide s��lile din Bucure��ti, pia��a din Capital�� reprezentând jum��tate din pia��a româneasc�� a cinematografelor, a venit f��r�� o minim�� consultare cu cei din industrie ��i, mai ales, f��r�� s�� li se prezinte datele care ar fi impus o asemenea decizie. ”Închiderea asta s-a întâmplat f��r�� nicio explica��ie bazat�� pe cifre. S�� ni se spun�� c�� s-au g��sit nu ��tiu câte cazuri de infectare, sau c�� inchidem pentru c�� rata de infectare e mai mare sau pentru c�� ar fi vreun pericol pentru spectatori...În momentul acesta doar noi ��i Rusia avem închise cinematografele”, spune într-o discu��ie cu HotNews.ro Monica Felea, distribuitor de filme prin firma Bad Unicorn.
15.���Business report: ASF, obligat�� s�� achite fo��tilor angaja��i sute de mii de euro. Contracte de sute de milioane de lei date de primari pe final de mandat. Avertisment S&P: România ��i Columbia risc�� s�� devin�� ”îngeri c��zu��i” ASF, obligat�� s�� îi pl��teasc�� Claudiei Sava, ��efa Direc��iei de Supraveghere ��i Control, peste 200.000 de euro ��� Contracte de sute de milioane de lei date de primari pe final de mandat ��� Cât cheltuim pe ap��, cafea, vin ��i bere în c��l��toriile noastre? ��� Cea mai mare investi��ie a SUA în România: 8 miliarde de dolari pentru centrala de la Cernavod�� ��� Adrian Vasilescu: Cum a ajuns BNR s�� revin�� pe pie��ele interna��ionale dup�� o interdic��ie de 15 ani ��� Avertisment S&P: România ��i Columbia, pe lista statelor care risc�� s�� devin�� ”îngeri c��zu��i” – ����ri cu rating de ”junk” ��� Majoritatea românilor consider�� c�� reactoarele 3 ��i 4 de la Cernavod�� trebuie construite f��r�� investitori str��ini: statul s�� a��tepte pân�� va g��si bani.
16.Farmaciile veterinare îi cer lui Iohannis s�� retrimit�� în Parlament legea care instituie monopolul medicilor veterinari Asocia��ia Farmaciilor Veterinare au depus un memoriu la Pre��edin��ia României prin care solicit�� pre��edintelui Klaus Iohannis retrimiterea în Parlament a legii pentru organizarea ��i exercitarea profesiunii de medic veterinar, care instituie monopolul asupra comertului cu amanuntul a produselor medicamentoase veterinare, înc��lcând Constitu��ia ��i prevederile Tratatului UE. Contactat de HotNews.ro, pre��edintele Asocia��iei. Lucian Gabor, ne-a confirmat joi acest lucru, ad��ugând c�� sper�� ca memoriul s�� fie luat în seam��, iar legea s�� fie retransmis�� Parlamentului. ”Noi nu am fost consulta��i în timpul procedurilor parlamentare, de��i a��a ar fi fost normal. Totul s-a f��cut într-o discre��ie maxim�� ��i acum nu putem decât reac��iona la aceast�� exagerare”, a spus Gabor.
17.Mâine începe pelerinajul tradi��ional la Ia��i de s��rb��toarea Sfintei Parascheva. Încalc�� restric��iile libertatea religioas��? Ce spune reprezentantul României în panelul de specialitate de la OSCE Pe de-o parte avem decizia Comitetului Na��ional pentru Situa��ii de Urgen����, care a decis c�� în perioada urm��toare se vor interzice pelerinajele, cel mai apropiat fiind cel anual de la Ia��i, de s��rb��toarea Sfintei Parascheva. De cealalt�� parte avem reac��ia BOR care atrage aten��ia c�� asemenea restric��ii trebuie luate astfel încât s�� nu duc�� la afectarea unor libert����i. Se încalc�� libertatea religioas�� interzicând acest pelerinaj? Cum pot fi acomodate securitatea sanitar�� a popula��iei cu dorin��ele evlavioase ale unei p��r��i a popula��iei? HotNews.ro a stat de vorb�� cu C��t��lin Raiu, reprezentantul României în panelul de exper��i pe libertate religioas�� al OSCE ��i pre��edintele FoRB România, asocia��ie pentru Promovarea Libert����ii Religioase.
18.”Ce spun românii”, faza pe cifre. Cum ne-a afectat pandemia încrederea în Guvern, siguran��a locului de munc�� ��i perspectivele financiare Zilele trecute a fost publicat sondajul realizat de Eurofound (Funda��ia European�� pentru Îmbun��t����irea Condi��iilor de Munc�� ��i Via����) în luna iulie, care înregistreaz�� reac��iile la pandemie ale salaria��ilor din statele europene. Am selectat datele care se refer�� la România ��i le-am grupat în câteva categorii mai relevante: locuri de munc�� ��i siguran��a lor, banii ��i perspectivele sociale ��i financiare. Vede��i mai jos o edi��ie pe cifre ��i date a celebrei emisiuni ”Ce spun românii”.
19.Banii ��i pandemia. Cum ��i-au re-distribuit românii banii din pensie ��i salariu pentru a face fa���� cheltuielilor Familia Ionescu. Ambii salaria��i în sectorul privat, un copil în clasa a IV-a. În aprilie, salariul domnului Ionescu a fost t��iat cu 15%, pentru c�� firma la care lucra avea deja probleme cu furnizorii ��i nu mai putea onora toate comenzile. Nici doamna Ionescu nu întrez��rea un viitor profesional mai str��lucit, întrucât lucra în industria opsitalit����ii. Cu venituri în sc��dere, Ione��tii s-au a��ezat într-o sear�� la masa din sugragerie dup�� ce ��i-au culcat b��iatul ��i s-au pus pe f��cut calcule. Ca s�� reziste financiar, erau nevoi��i s�� mai taie din cheltuieli. Dar din care? Luni, Statistica a comunicat modul în care românii ��i-au ajustat bugetul crizei corona.
20.Tudorel Andrei: Rencens��mântul de prob�� al popula��iei începe luna viitoare/La recens��mântul din 2021, auto-recenzarea va dura 2 luni iar chestionarul va avea ��i întreb��ri ale societ����ii civile Recens��mântul de prob�� al popula��iei, care precede recens��mântul de anul viitor al popula��iei ��i locuin��elor va avea loc în primele dou�� s��pt��mâni ale lunii viitoare, spune pre��edintele Institutului Na��ional de Statistic��, Tudorel Andrei, într-o discu��ie cu reporterul HotNews.ro. Spre deosebire de recens��mântul anterior, de data aceasta popula��ia va avea la dispozi��ie dou�� luni pentru a se auto-recenza, iar chestionarul va include ��i întreb��ri venite din partea societ����ii civile, mai adaug�� ��eful Statisticii.
21.Cine a spus c�� e riscant s�� porne��ti o afacere în plin�� pandemie? Peste 40.000 de români nu cred asta ��i au pornit-o pe cont propriu în business Pandemia a for��at multe companii de talie mic�� sau chiar medie s�� î��i închid�� por��ile, dar pentru al��ii au fost un bun moment pentru a începe o afacere pe cont propriu, arat�� datele Registrului Comer��ului. În perioada martie-august 2020, peste 40.000 de noi firme au intrat pe pia����, sperând s�� fac�� profit. E drept, nu toate vor supravie��ui. Conform datelor INS, 4 din 10 firme noi dispar dup�� un an de func��ionare. Chiar ��i a��a, rata de supravie��uire de 60% e decent��. Din p��cate, datele Registrului Comer��ului nu permit o compara��ie cu perioada martie-august 2009, dar num��rul antreprenorilor care au luat afacerile pe cont propriu in ianuarie-august 2009 (în criza anterioar��, adic��) este aproape similar cu cel din ianuarie-august 2020.
22.���Via��a la ��ar��, varianta 2.0. Cererea pentru case de închiriat aflate la ��ar�� s-a dublat în august. Mii de corporati��ti care lucreaz�� de acas�� prefer�� lini��tea unui sat g��l��giei din marile ora��e Într-o sear�� de august, Adriana T., analist de risc în centrala unei b��nci din Bucure��ti ��i George, so��ul ei, s-au a��ezat în livingul apartamentului lor din sectorul 1 cu o hart�� detaliat�� a localit����ilor din jurul Capitalei. Voiau s�� renun��e la apartamentul central pe care îl ocupau cu chirie ��i s��-��i caute ceva mai ieftin la 30-40 de kilometri de Capital��. ��i Adriana ��i George lucrau deja remote iar apropierea de locul de munc�� nu mai era defel o prioritate. În plus, cele dou�� camere pe care le aveau îi încurca mult din cauza conferin��elor online de serviciu care se l��sau cu tonuri ridicate care se auzeau dintr-o camer�� în alta. Ca Adriana ��i George sunt sute de bucure��teni, bra��oveni ��i clujeni, potrivit datelor furnizate HotNews.ro de c��tre imobiliare.ro.
23.Rumania se desangra La población residente de Rumania era de 19,31 millones de personas ������el pasado 1 de enero, 96.600 menos con respecto al año anterior, según informó el Instituto Nacional de Estadística del país.
24.Cum se vor schimba beneficiile pe care ��eful t��u le-a inclus în pachetul salarial. Consultant: Discut��m despre un nou contract social între angajator ��i angajat Alin T. lucreaz�� la o multina��ional��, având re��edin��a în Bucure��ti. Este Key Account Manager, iar pachetul s��u salarial includea înainte de pandemie ma��in�� de serviciu ��i abonament la o sal�� de fitness unde oricum nu mergea c�� nu avea vreme. De când cu pandemia, s��lile de fitness au fost închise iar el a lucrat de acas��, ma��ina stând mai mult în fa��a locuin��ei. ”M�� sim��eam aproape furat”, spune el. Dou�� dintre beneficiile pe care firma i le d��duser�� deveniser�� inutilizabile, iar ��efii nu voiau s�� discute despre înlocuirea cu alte beneficii echivalente. ”M��car s��-mi fi dat de abonamentul ��la de fitness ni��te dezinfectan��i, tot era ceva!”, mai spune el. Intui��ia lui Alin este corect��. Pachetele salariale se vor schimba curând. În articol mai e vorba despre managerii care fac mai mult r��u decât bine echipei, despre temerile angaja��ilor, despre cum se vor modifica pachetele de salarizare sau dac�� în timp ce lucrezi remote, aluneci în buc��t��rie ��i î��i rupi mâna, e sau nu accident de munc��.
25.R��zboiul nev��zut din pandemie. Lupta pentru suprema��ia în transportul aerian se duce cu toate armele posibile E ca la r��zboi: înving��torul ia totul. În razboiul economic care se poart�� pentru domina��ia pie��ei transportului aerian, dictonul sun�� altfel: cei cu bani iau pia��a celor mai vulnerabili. Cei cu bani sunt cei care au primit fonduri consistente cu ajutorul c��rora încearc�� s�� scoat�� concuren��a din pia����. Wizz Air, compania aerian�� low-cost european�� controlat�� de unul dintre primii 50 cei mai boga��i maghiari, Iozsef Varadi, a primit înc�� din aprilie din partea Regatului Unit accesul la 300 de milioane de lire, la o dobând�� de 0,6% (sursa).
26.Trei indicatori care arat�� unde e mai bun�� via��a salaria��ior din România. Topul jude��elor vulnerabile Jude��e în care salariul net este mic, ��omajul e mare, iar num��rul de pensionari ce revin unui salariat este ridicat- cum s�� le spui într-un singur cuvânt? Probabil c�� vulnerabile, pentru c�� ele invit�� s�� î��i cau��i rostul în alt�� parte, unde condi��iile de pe pia��a muncii sunt mai bune. HotNews a construit o ”hart��” a acestor jude��e vulnerabile, pornind de la cei 3 indicatori. Rezultatul nu este foarte surprinz��tor: la un cap��t e Capitala iar la cel��lalt e Teleorman.
27.Daniel D��ianu: Va trebui sa avem o corectie macroeconomica nu peste mult timp/ Vedem numeroase grupuri ce nu agreeaza un sistem fiscal echitabil/ Vrem sau nu, in UE vor fi impuse noi taxe Când am citit Opinia Consiliului Fiscal la rectificarea bugetar��, o serie de lucruri mi-au atras aten��ia. Se vorbea acolo de ”învingerea unor re��ele de rezisten���� in societate” pentru a putea cre��te veniturile la buget ori despre anun��area unui plan multianual credibil de consolidare fiscal��. L-am invitat prin urmare pe profesorul D��ianu, cel care conduce Consiliul Fiscal, la o discu��ie despre cine formeaz�� acele re��ele de rezisten����, despre cum ar trebui s�� arate planul de consolidare de care vorbea, despre aderarea la euro dar ��i despre cea mai recent�� carte a lui Martin Sandbu- The Economics of Belonging. A ie��it o discu��ie mult mai ampl�� despre taxe, economie, ipocrizia din politic��, solidaritate ��i extremisme politice.
28.Cât vei avea rata la ”Noua Cas��”. B��ncile au dat deja startul la program ��i preg��tesc ��i solu��ii de creditare proprii pentru a ocoli dezavantajele programului guvernamental Prima institu��ie de credit care a transmis c�� a dat startul noului program guvernamental ”Noua Cas��” este Raiffeisen Bank, institu��ia f��când înc�� de luna trecut�� simul��ri de credite ipotecare în cadrul noului program. Banca a primit deja primele cereri pentru ”Noua Cas��” ��i a calculat primele pre-scoringuri, oferind îns�� clien��ilor ��i un produs de creditare propriu. Ca exemplu, la un credit de 200.000 de lei luat pe 25 de ani rata lunara este 1.198,25 lei, DAE 5,75% pe an si valoarea totala platita de client de 371.259,67 lei, dac�� clientul î��i încaseaz�� veniturile prin Raiffeisen Bank.
29.Cartofi, ou�� sau brânz��: cum a evoluat puterea de cump��rare? Depinde pe cine întrebi, c�� s-ar putea s�� ai parte de surprize Chiar dac�� în linii mari, puterea de cump��rare a crescut în ultimii ani, dac�� ne uit��m mai atent la salariile care se acord�� pentru diferite joburi ��i calcul��m cât puteam efectiv cump��ra anul trecut din salariu ��i cât ne permit lefurile s�� lu��m anul acesta (din diferite produse), vom observa surprize destul de mari. Mai exact, în cazul cartofilor puterea de cump��rare a crescut (cu dou�� mici excep��ii- cei care lucreaz�� în transportul aerian ��i în fabricarea produselor de cocserie), în timp ce la brânza de oaie sau la ou�� suntem perdan��i net la capitolul putere de cump��rare. Sc��derea puterii de cump��rare vine pe fondul pandemiei de coronavirus, care a diminuat salariile în multe sectoare economice în timp ce pre��urile au crescut.
30.Ai sub 25 de ani? G��sirea unui job s-ar putea s��-��i ia câteva luni. Iar pandemia a înr��ut����it ��i mai tare lucrurile Când Marcel Predescu, în vârst�� de 20 de ani, s-a plans tat��lui s��u c�� nu-��i g��se��te un serviciu ��i c�� e la limita disper��rii, tat��l s��u a dat din mân�� a plictiseal�� ��i i-a spus c�� a��a sunt tinerii: fie nu caut�� suficient, fie nu-��i doresc cu adev��rat s�� munceasc��. Dar a recunoscut c�� dac�� pandemia te-a prins la o vârst�� de sub 25 de ani f��r�� serviciu, greu î��i g��se��ti un job. Ce nu ��tia Predescu senior era c�� în ultimii 25 de ani ��omajul în rândul tinerilor este cel mai ridicat. Iar durata ��omajului la cei din grupa de vârst�� 15-24 de ani a fluctuat între 11 luni în 1996 ��i 9,2 luni în primul trimestru din 2020. Cam atât a a��teptat un tân��r ca s��-��i g��seasc�� un loc de munc��.

1 2 3 4 5 6 7 8  ... 201 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by