Articole scrise de Brindusa Armanca


1 - 30 din 67 rezultate
1.Cum s�� asasinezi un jurnalist Exist�� o îngrijorare la nivel european în privin��a siguran��ei jurnali��tilor ��i a condi��iilor în care ei î��i exercit�� profesia. Nu întâmpl��tor invitatul special al Congresului Asocia��iei Europene a Jurnali��tilor organizat la Paris în cl��direa UNESCO, a fost Andrew Caruana Galizia, unul dintre cei trei fii ai jurnalistei malteze, Daphne Caruana Galizia, ucise în 2017 cu o bomb�� plasat�� sub ma��in��.
2.Oamenii au votat presa a notat. Cât de corect? Campania pentru alegerile preziden��iale 2019 din România a pornit cu aceast�� frustrare a presei: în cei cinci ani de mandat Klaus Iohannis a acordat mai pu��ine interviuri decât degetele de la mâini, incluzând aici ��i interviurile oferite presei str��ine. Pre��edintele a preferat declara��iile cu doar câteva întreb��ri de la jurnali��ti. Nici Viorica D��ncil��, ca premier ��i apoi în calitate de candidat la pre��edin��ie, n-a ie��it din zona de siguran����, frecventând televiziunile de cas��, Antena 3, RTV, TVR ��i acceptând întreb��ri convenite de la mass-media binevoitoare sau de-a dreptul arondate.
3.De ce e presa româneasc�� altfel (II) Presa de calitate, capabil�� de subiecte originale, de investiga��ie, de analiz�� pertinent�� se confrunt�� cu pericolul dispari��iei. De��i asem��n��toare în ����rile Europei, nevoia de schimbare a business-ului, a industriei ��i a pie��ei media cerut�� de noile tehnologii, în România renun��area la print a fost pripit�� ��i timpurie.Totodat��, a disp��rut ��i modelul echipei redac��ionale, fiindc�� în presa online lucreaz�� 2-3 jurnali��ti care, conecta��i, lucreaz�� in situ, deci rar se întâlnesc pentru a dezbate problemele, subiectele etc.
4.De ce e presa româneasc�� altfel (I) Exist�� o mare îng��duin���� în abordarea rela��iei cu politicul, care ��ine de lejeritatea levantin�� cu care jurnali��tii î��i trateaz�� propria etic�� profesional��. Coniven��a dintre jurnali��ti ��i politicieni a fost în istoria presei o constant��. Dup�� 1989, când formal a disp��rut cenzura, presa a avut o perioad�� juvenil�� de entuziasm, constând într-o „vân��toare” (”hunting dog”, cu termenul consacrat de profesorul Peter Gross) de subiecte de investiga��ie ��i de dezv��luiri.
5.Oglinda stramba: TVR si clasa politica Circula prin targ vorba ca nu conteaza cine intra in consiliul de administratie al televizunii publice, fiindca oricum insolventa o asteapta. Dar, sa vezi dracie, pentru intrarea in insolventa este necesar votul Consiliului de Administratie. Asadar, conteaza cine va fi acolo, ca sa puna in opera o decizie luata in viteza, fara o reflectie serioasa, de politicienii care azi conduc parlamentul.
6.Suntem in razboi! Mediatic La o conferinta despre Ucraina sustinuta recent la Arad, Armand Gosu a raspuns fara ezitare la intrebarea daca Romania risca un razboi cu invecinata Rusie: "Dar suntem deja in razboi", a spus expertul in spatiul rusesc. Desigur, nu e vorba de un razboi clasic, cu infanterie, aviatie si forte navale (desi nici acesta nu e exclus), ci de unul "hibrid", asa cum il defineste teoreticianul militar Gheorghi Isserson, incluzand razboiul informational.
7.Ce masuri a luat  TVR dupa publicitatea mascata pentru Ponta la emisiunea Viata satului Presedintele director general al TVR a declarat ca, dupa o discutie despre prezenta candidatului Victor Ponta la emisiunea Viata satului din 26 octombrie, Comitetul Director a sesizat Comisia de Etica, binecunoscuta pentru talentul de a ingropa scheletele din dulapul televiziunii publice. Intrebat de agentia Mediafax, Gabriel Gherghescu, realizatorul emisiunii si totodata directorul TVR1, a negat ca s-ar fi incalcat regulile de campanile impuse de CNA sau reglementele institutionale.
8.Victor Ponta la "Viata satului", o ora de publicitate electorala mascata cu un pahar cu lapte in fata Ca invitat la emisiunea cea mai longeviva a televiziunii publice, asa cum a descris-o moderatorul Gabriel Gherghescu, lui Victor Ponta i s-a oferit prilejul  sa intretina confuzia intre conditia de premier si cea de prezidentiabil si sa isi sporeasca vizibilitatea pe bani publici. Timp de o ora, Ponta si-a promovat asa-numitele succese, cel mai adesea la persoana intai, aratand ca este sustinatorul providential al agriculturii romanesti.Citeste si: Un membru in Consiliul de Administratie al SRTV pune sub semnul intrebarii independenta editoriala a televiziunii publice: Victor Ponta - 'erou' la emisiunea 'Viata satului', cu o saptamana inainte de alegeri / Exit poll-ul de la TVR ar urma sa ajunga la o firma de sondare a PSD
9.Presa captiva = alegeri masluite Monitorizarea alegerilor a devenit o actiune benefica in toata lumea democratica si un proces obligatoriu in tari de tranzitie sau tari cu democratie neconsolidata. S-au elaborat numeroase ghiduri pentru sistematizarea criteriilor si organizarea procesului pe teren. Observarea si raportul privesc nu doar alegerile in sine, ci si conduita mass-media, felul cum jurnalistii isi fac treaba in perioadele de campanie. "No free press, no democracy", este axioma functionarii statelor de drept in Europa si in lume.
10.Spot publicitar comercial la Bachus 2014 cu sloganul politic ”mandri ca sunt romani” Narcisa Iorga, pana recent membra a CNA, semnaleaza pe blog difuzarea pe postul public de televiziune, canalul TVR1, a unui spot publicitar comercial pentru Festivalul international al viei si vinului Bachus 2014, de la Odobesti, judetul Vrancea. Clipul publicitar de contine la final pe voice-over un slogan: ”Mandri ca suntem vranceni, mandri ca suntem romani!”, acesta fiind sloganul de campanie al PSD pentru candidatul Victor Ponta.
11."Primul 10 din istoria gimnasticii romanesti la subsol"  De duh, de pe bloguri si Facebook Reac��iile au curs în valuri pe re��elele de socializare, viralele au proliferat, iar comentatorii profesioni��ti au atacat subiectul condamn��rii lui Dan Voiculescu la 10 ani de pu��c��rie, plus consecin��ele mediatice de pe Antene:"Pentru prima dat�� în istorie, protestatarii au avut mai multe bastoane decât jandarmii." "Mar��ul a avut ��i efecte bune. Au fost identifica��i de rude zeci de bunici senili disp��ru��i de acas��. " "Antena 3 ��i-a dorit un mar��. Justi��ia s-a conformat: ”Mar�� la Rahova, Varane!”
12.In Ungaria, FIDESZ a obtinut o zdrobitore "viktorie" "Dupa alegeri, de obicei invingatorii spun glume iar invinsii fac conferinte de presa. Noi insa instituim regula inversa aici, la Parlament" si-a inceput Viktor Orban, premierul ungar si invingatorul detasat al alegerilor parlamentare din 6 aprilie 2014 declaratia pentru presa internationala. Orban a comentat sufragiul ca fiind o confirmare a guvernarii FIDESZ  in domeniul economic, legislativ, constitutional, precum si a directiei conservatoare si europene. Electoratul a spus "Nu" celor care au indemnat la ura si la indepartarea de Uniunea Europeana, a conchis liderul partidului de guvernamant.
13.TVR, alte rataciri. Si un raspuns d-lui Orasanu Televiziunea publica isi alege in 21 iunie reprezentantii in noul Consiliu de Administratie, dupa ce a fost demis cel vechi prin respingerea in Parlament a Raportului pe 2011. Nu conteaza daca rapoartele anterioare, pe 2009 si 2010, s-au mai votat sau nu, scopul a fost atins. Conform legii si a regulamentului intern, salariatii din TVR pot alege 2 reprezentati si doi supleanti. Articolul din Legea 41/1994 a SRR si SRTV prevede la art.19  "personalul angajat al fiecarei societati desemneaza, prin vot secret, candidatii pentru doua locuri, in cadrul unui scrutin organizat de conducerea societatii respective".
14.Bravo, Timi��oara, e��ti ca toat�� ��ara! Am trait mai bine de 20 de ani dupa revolutie cu mandria de a veni din Timisoara. O mandrie deloc aroganta, lipsita de vanitate si mai ales fara excluziuni. Stiam pe propria biografie ca orasul e prudent: te tine la distanta, te examineaza si abia apoi te adopta. Amestecul de etnii si de culori regionale sugereaza alte criterii de adoptie decat cele mediocre care ii pun la zid pe - mitici - sau pe tigani. Am trait cu iluzia ca orasul e special, dotat cu o resursa secreta de intelepciune si o morala proprie.
15.Ipocrizia infunda Romania. Studiu de caz pe televiziunea publica "M-am decis azi sa anunt TVR ca, incepand cu 10 iunie, cand teoretic se reia emisiunea Foc incrucisat de la TVR Info si pana la 31 august, renunt la orice remuneratie din partea acestei institutii. Fac acest lucru pentru a contribui, atat cat pot, la rezolvarea situatiei dificile a televiziunii publice", declara jurnalistul Mircea Marian in 31 mai pe reteaua presacorecta.ro. "Am insa o conditie: o rog pe doamna Lucia Hossu Longin, precum si pe toti ceilalti membri ai Consiliului de Administratie al SRTV care obtin si alte venituri in afara celor de la televiziunea publica, sa se alature acestui gest de solidaritate."
16.Ce plictiseala in campania electorala! Greu de g��sit emisiuni interesante în campania electoral�� pe televiziuni cu acoperire national�� ��i asemenea pe cele locale. Cine ar putea r��sfoi cu telecomanda cele 750 de televiziuni existente, ar da în perioada 11 mai-7 iunie de aceea��i vorb��rie cu promisiuni o mie, împ��nate cu atacuri la adversar în lips��. Rar se vede o preocupare pentru transmiterea mesajului intens ��i interesant, care pune la încercare ��i fantezia, dar ��i cuno��tin��ele despre comunicarea modern�� în alegeri, care ofer�� ceva de gândit, nu doar de pl��cut.
17.Presa si Justitia, o relatie cu nervi Proiectul noului ”Ghid privind rela��ia dintre sistemul judiciar din România ��i mass-media” elaborat de CSM pune din nou sub lup�� limit��rile pe care o autoritate real��, cea judec��toreasc��, o poate impune unei puteri simbolice, cea a presei. Prima observa��ie este c�� ghidul nu este un ghid ci un regulament, cu formul��ri stricte, care nu recomand�� sau ghideaz��, ci poruncesc ��i dispun în 90% din articole. Falsul ghid pare s�� ignore existen��a înc�� din 2001 a Legii 544 a accesului la informa��ia de interes public, care e destul de am��nun��it�� ��i face inutile o serie de precau��ii. Fiindc��, de fapt, precau��ia r��mâne nota dominant�� a Ghidului, reflectând atitudinea defensiv�� ��i neîncrederea membrilor sistemului judiciar în mass-media.
18.Din nou despre libertatea presei. Astazi, TVR cap in gura Cu toate mesajele lini��titoare dinspre Consiliul de Administra��ie, se afl�� în curs  ofensiva asupra echipei actuale de conducere a TVR, fezandat�� pentru a fi pus�� pe frigare. Atacurile au început de peste 3 luni, când interesele private ale unor membri din Consiliul de Administra��ie au înclinat votul înspre useli��tii din CA, c��rora li se al��turau (când-cum) atât reprezentan��ii minorit����ilor, cât ��i cei ai ”oamenilor muncii”, realizând avant-la-lettre politizarea pe invers. Printre victime au fost Rodica Culcer, greu de ap��rat din cauza sorocului de pensie ��i recent Dan Radu, ��ef al strategiei editoriale, peste care nu se putea trece pentru a fi b��ga��e emisiuni ��i oameni noi, de profil USL, cu tr��s��turi pronun��at felixoide.
19.Despre libertatea presei. Astazi, cu dl.Rusanu A trecut si Ziua Mondiala a Libertatii Presei, s-a consumat in 3 mai la Bucuresti si cheful traditional, cu premii care par de saga dar nu-s, s-a lansat si Raportul FreeEx, insa situatiunea continua sa fie albastra. Atentatele politicienilor la autonomia jurnalistului si a institutiilor presei raman la ordinea zilei, mai ales de cand s-a acreditat mass-media de propaganda, mercenariatul cu coronita, jurnalismul de balacarit adversari politici.
20.Presa romaneasca are un muzeu Suficient�� sie��i ��i mai dedicat�� b��t��liilor momentului decât demersurilor consistente de l��sat posterit����ii, presa româneasc�� se dovede��te neglijent�� cu propria istorie. În brambureala de dup�� 1989, o serie de biblioteci au încetat s�� fac�� abonamente la publica��iile ap��rute cu sutele, iar altele, restrânse ca dimensiune la ritmul de apari��ii de pe vremea lui Ceau��escu, s-au g��sit adesea în situa��ia de a refuza colec��ii de la cet����eni care adunaser�� riguros publica��ii pentru care în anii ��90 se st��tea la coad��.
21.Record: interviul fara intrebari Cristoiu-Nastase "Jurnalistul nu trebuie sa fie in relatii prea stranse mai ales cu politicienii" declara sententios Ion Cristoiu prin februarie intr-un interviu pentru paginademedia.ro. Asa este. Teoretic. In practica insa, Ion Cristoiu reuseste performanta de a se apropia pana la identificare de omul politic, ocolind orice intrebare care l-ar putea pune in dificultate pe interlocutor, in cazul acesta pe Adrian Nastase, fost premier si sef de partid, actualmente justitiabil, detinand deja o condamnare recurabila. Cristoiu recidiveaza in osanalele ridicate acestui personaj...
22.Nu ma plagiati, domnule Senator, citati-ma! S�� vede��i p����anie: m�� sun�� zilele trecute un redactor de la RTV s�� m�� întrebe dac�� i-am dat acordul senatorului Alexandru Mocanu de la Teleorman s�� foloseasc�� un articol al meu ca declara��ie politic��. Articolul fusese publicat sub semn��tur�� în 15 martie pe HotNews, Contributors, cât ��i în revista 22 on-line, ulterior în edi��ia tip��rit��. Verific pe site-ul Senatului ��i, ce s�� vezi?
23.Senzational! Diaconescu-OTV cat p-aci sa fie membru CNA Zilele trecute CNA a aplicat postului OTV o sanctiune aspra, dupa mai multe sanctiuni date cu mila, cum ar fi o somatie publica, o amenda de 5.000 de lei, una de 10.000 de lei, una de 50.000 de lei, doua de 100.000 de lei si una dubla mai recenta: i-a intrerupt emisia timp de 3 ore in intervalul 18-21 pentru publicitatea politica desantata practicata de candidatul la toate functiile importante in stat, Dan Diaconescu, nu de mult vazut cu catuse trendy pe la "mititica"...
24.Gâdea, demisia! La gerunziu S-a umplut paharul! Asa nu se mai poate! Dl.Gadea este la capatul puterilor, nu-l mai tine prestatia. E nesigur, e complexat. Geaba il impacheteaza recuziterii in costume matasoase cu eticheta pe maneca, geaba ii lustruiesc subalternii pantofii si freza, geaba i se inalta jiltul din platou de-o palma desupra celorlalti, arata pur si simplu epuizat. S-au adunat multe: spagatul peste adevar de fiecare seara, tumbele exersate in salonul patronului Felix, exercitiul la paralele fata de realitate, toate cauzand boli fatale de coloana.
25.Acomodarea cu insultele: politicieni, jurnali��ti, oameni publici Demisia pianistului Dan Grigore din CNA, motivata intr-o scrisoare amara adresata presedintelui CNA, a fost judecata de unii comentatori si forumisti ca o toana, ca un moft. Si ce daca a zis Crin Antonescu pe Antena 3 ca artistul n-are onoare, fiindca nu actioneaza la comanda de partid? Si ce daca OTV l-a tarat ani de zile in mocirla? Si ce daca Mircea Badea i-a urat "sa foloseasca banii la inmormantare" si a conchis pe blog ca e "un imbecil mai putin"? Sunt astea motive pentru demisie? Aiurea!
26.Cine sanc��ioneaz�� derapajele CNA? De��i pare a fi luat recent o decizie eroic�� prin întreruperea timp de 10 minute a emisiei Antenei 1 pentru un grav prejudiciu adus dreptului la intimitate ��i imagine a lui Emil Boc, Consiliul Na��ional al Audiovizualului se dezv��luie ca o institu��ie structural viciat�� de influen��e politice care întunec�� dreapta judecat�� impus�� de lege. O conferin���� de pres�� a patru membri din CNA confirm�� starea de conflict moral ce domin�� deciziile sale.
27.Câinele de paz�� al democra��iei la autopsie Dup�� isteria mediatic��  a revoltei populare, urmate imediat de n��b��d��ile z��pezii, de Jos Guvernul-Sus Guvernul! ��i de criza morfinei, televiziunile ��i în general presa nu dau semne de oboseal��, dar nici de modera��ie. Pia��a, ca ��i drumul na��ional sau jude��ean asaltat de viscol, s-au transformat în platouri de televiziune, iar jurnali��tii înfrunt�� vicisitudinile meteorologice ��i politice pentru a fi prezen��i acolo unde lucrurile se întâmpl��.
28.Cum fenteaz�� televiziunile pluralismul politic Dup�� doi ani ��i mai bine, CNA s-a decis s�� ia în discu��ie un raport de monitorizare a pluralismului politic efectuat de Serviciul de monitorizare TV al institu��iei. Conform regulilor interne, astfel de monitoriz��ri ar trebui s�� fie lunare, ceea ce ar fi însemnat vreo 20 de rapoarte publicate din iunie 2010 pân�� acum. Absen��a lor a permis specula��ii ��i acuze politicianiste din toate p��r��ile, care au f��cut victime doar în zona TVR, pus�� mereu la zid ca sclav�� a Puterii.
29.Unde o doare sanctiunea pe Antena 1 Consiliul Na��ional al Audiovizualului afirm�� c�� a dat cea mai grav�� sanc��iune prin Decizia din 16 februarie 2012 de suspendare timp de 10 minute a emisiei Antenei 1, pentru Un show p��c��tos cu nud de premier. Votul celor 9 membri ai CNA a fost unanim, iar motiva��ia principal�� s-a g��sit în Art. 32 alin. 1 ��i 2 din Codul Audiovizual: „(1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv ��i nerezonabil, contrar bunei-credin��e, în scopul de a v��t��ma sau de a p��gubi pe altul ori profitând de ignoran��a sau de buna-credin���� a persoanelor” ��i (2) Nu orice interes al publicului trebuie satisf��cut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica înc��lcarea dreptului la via���� privat��”.
30.Antena 1 sau jurnalismul ca vidanja Imaginile filmate cu premierul Emil Boc dezbracat in vestiarul unui club de fitness difuzate de Antena 1 pe 13 februarie au suscitat interes si vii dezbateri. Editorialisti, politicieni, comentatori si bloggeri s-au aruncat asupra subiectului. Cazul a avut efectul hartiei de turnesol: a relevat confuzia  morala in care se balaceste mass-media impreuna cu actorii politici relativizand morala in societate, au pus in evidenta lipsa de autoritate a comunitatii jurnalistice in reglementarea profesiei.

1 2 3 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by